Arheologii incearca sa gaseasca reteta potrivita pentru salvarea unui sit cu o imensa importanta Biblica: BABILONUL
Lacasuri Ortodoxe: din Jimijma, Irak
Distrugerile suferite de ruinele Babilonului antic sunt vizibile de pe un mic deal, aflat langa Turnul Babel, importanta biblica a acestei asezari fiind greu de imaginat dupa cum arata ceea ce a mai ramas din ea, astazi, dupa cum ne asigura intr-o emisiune video si, ulterior, intr-o sustinere audio recenta, The New York Times.
©articol si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin
La orizont se vad turnuri de paza, sarma ghimpata si bariere printre palmieri; in jur ferme si case din beton ale satenilor; si chiar palatul enorm pe care Saddam Hussein l-a construit in anii 1980, pe culmea orasului in care Nabucodonosor II a domnit.
se mai vede insa ceva: movilele de pamant ascund toate orasul inca nedescoperit – ceea proorocul Ieremia numea "un potir de aur in mainile Domnului, un potir din care sa bea intreg pamantul".
Pe deal, in timpul uneia dintre vizitele sale printre ruine, Jeff Allen, un lucrator in probleme de conservare la World Monuments Fund, a declarat: "Toate acestea sunt neexcavate. Exista un potential mare al acestui sit. Ar trebui excavat intregul plan stradal al orasului".
Aceasta insa, probabil, la ani distanta, departe de realitatile Irakului de azi. Dar pentru prima data de la invazia americana din 2003, dupa ani de neglijenta si violente, arheologii si cei ce se ocupa de conservare au inceput din nou sa lucreze in protejarea si restaurarea partilor Babilonului si a altor ruine antice din Mesopotamia. Aici sunt sit-uri noi care sunt excavate pentru prima data, mai ales in secret, pentru a evita atragerea atentiei jefuitorilor, care raman un flagel in zona.
World Monuments Fund, care lucreaza cu Consiliul de Stat al Patrimoniului si Antichitatilor din Irak, a elaborat un plan de conservare pentru a combate orice deteriorare suplimentara a ruinelor Babilonului, din lut si caramida, si a inversa unele dintre efectele timpului si ale re-creatiei propagandistice si arheologice speciale ale lui Hussein.
in noiembrie 2010, Departamentul de Stat a anuntat o noua transa de 2 milioane dolari acordati pentru inceperea activitatii de pastrare a celor mai impresionante ruine care au supravietuit in acest sit. Acestea includ fundatia Portii Istar, construita in secolul VI i.Hr. de catre tatal lui Nabucodonosor (Nebuchadnezzar / Nabu-kudur-uzur), Nabopolassar, impodobita cu basoreliefurile din caramida, ale zeilor babilonieni Marduk si Hadad. (Poarta celebra de un albastru glacial, pe care Nabucodonosor a comandat-o, a fost excavata in secolul al 20-lea si reconstruita in Muzeul Pergamon din Berlin).
Obiectivul urmareste pregatirea sit-ului si altor ruine – din Ur, in sud, si pana la Nimrud, in partea de nord – pentru ceea ce oficialii spera ca va atrage intr-o buna zi un adevarat potop de oameni de stiinta, cercetatori si turisti care ar putea contribui la revigorarea economica a Irakului, aproape la fel de mult ca petrolul.
Proiectul Babilon este cel mai mare din Irak, si de departe cel mai ambitios, o reflectare a faimei orasului antic si a rezonantei sale in patrimoniului cultural si politic al Irakului modern.
"Acesta este unul dintr-o serie de mari proiecte pe care le avem, dar este primul", a asigurat Qais Hussein Rashid, directorul Consiliului de Stat pentru Antichitati si Patrimoniu, intr-un interviu in Bagdad. "Vrem sa devina un model pentru toate celelalte sit-uri".
Sarcina care se intrevede este descurajanta, insa si amenintarile la adresa sit-ului sunt din abundenta. in cazul unora dintre cazurile de reconstituire, ale erei Hussein, vorbim de lucruri ireversibile. Invazia americana si macelul care a urmat acesteia au facut ca lucrarile arheologice si conservarea lor sa fie stopate in intreaga tara, lasand ruinele sa dispara sau, ceea ce este cu mult mai rau, sa fie jefuite.
Fortele Armate Americane au transformat Babilonul intr-o baza. Ulterior, acesta a fost ocupat de trupe poloneze si, desi controlul a fost returnat Consiliului de Stat al Antichitatilor si Patrimoniului, in 2004, urmarile unei prezente militare au lasat cicatrici sit-ului.
World Monuments Fund s-a gandit sa aplice cea mai buna formula (reteta) arheologica, odata cu inceperea planului de conservare a sit-ului, in 2009. El a creat un program de scanare pe computer, pentru a obtine o evidenta exacta a prejudiciului suferit de ruine si a identificat cele mai periculoase amenintari, incepand cu eroziunea provocata de apele subterane sarate. "Ceea ce trebuie sa facem, este sa creem un mediu stabil", a spus Allen, aflat pe sit, in luna noiembrie 2010. “Chiar acum va trebui sa le indepartam.”
Prezenta apelor subterane printre caramizi si lut, situatie agravata si de o pasarela moderna de beton, dar si de sapaturile efectuate de catre arheologul german Robert Koldewey, cu mai mult de un secol in urma, au distrus deja unele forme din caramida, vechi de 2.500 de ani, la baza Portii Istar.
"Au avut grija de Poarta Istar doar in interior, pentru ca aia vedeau liderii si demnitarii care veneau", a declarat Mahmoud Bendakir, un arhitect care lucreaza cu fundatia, referindu-se la ingrijitorii sit-ului, din timpul epocii Hussein. "in afara este un dezastru".
Subventia venita din Statele Unite va fi folosita la plata reparatiilor canalului care indeparteaza apa, de fundatia portii. Reparatii similare sunt planificate pentru doua dintre templele Babilonului, Ninmakh si Nabu-sha-Khare, grupari complete continand cele mai multe ruine, desi ele au suferit mult din cauza eroziunii si restaurarilor daunatoare, cu caramizi moderne.
"Este greu de spus care ia mai mult", a spus Allen.
Echipa de reconstructie americana a renovat un muzeu aflat modern pe sit, precum si un model al Portii Ishtar, care zeci de ani a servit ca intrare pentru vizitatori. in interiorul muzeului se gaseste una dintre relicvele cele mai valoroase ale sit-ului: un basorelief din caramida, al unui leu, unul dintre cele 120 care erau aliniate in procesiune de-a lungul orasului.
Muzeul, continand trei galerii, a fost programat pentru deschidere in luna decembrie 2010, primind pentru prima data vizitatori, dupa anul 2003. ?i, de cand cu noile dispozitive de securitate instalate, se desfasoara negocieri pe tema revenirii artefactelor antice babiloniene de la Muzeul National din Bagdad.
Soarta Babilonului este deja contestata de liderii irakieni, oficialii care se ocupa de antichitati aflandu-se in conflict cu autoritatile locale despre cand trebuie deschis sit-ul pentru vizitatori si cum trebuie exploatat turistic sit-ul, care, pentru majoritate ramane mai mult un obiectiv decat o realitate. Chiar si acum ei se afla in conflict pe tema taxei de vizitare, nestiind daca sumele trebuie sa se verse in contul antichitatilor sau al administratiei provinciei. Un alt set de amenintari cumplite pentru acest sit a constat in dezvoltarea necontrolata in interiorul limitelor zidurilor vechiului oras. Proiectul Fundatiei cuprinde si vechile ziduri de pe harta, provocand agitatie printre irakienii care locuiesc acum de-a lungul lor.
Ei se tem ca aceasta conservare a ruinelor Babilonului ii va scoate cu forta din casele si fermele lor, ca atunci cand Hussein ii expulza pe rezidentii satului pentru a-si construi palatul. "El le-a luat pamanturile", a declarat al-Minshed Mamuri, care conduce o organizatie civica pentru vaduve si orfani in zona.
Allen, care supravegheaza activitatea Fundatiei, a declarat ca proiectul de conservare a Babilonului necesita colaborare intre circumscriptiile concurente, lucru extrem de greu, tinand cont de fondul instabilitatii politice din Irak.
"Privim totul nu doar din punct de vedere arheologic", a spus el despre proiect. "Tinem cont de oportunitatile economice si de viabilitatea acestuia pentru localnici. Ei au nevoie sa vada ceva de pe urma acestui sit. Asta e posibil, si este posibila in acelasi timp si pastrarea integritatii sit-ului".
articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 51/2011
