Secretele mormintelor din Negev

Clinton J. Moyer / 04 noiembrie 2026

FOTO: Un peisaj asemănător unui deșert, cu fundații antice excavate în prim plan. Prin amabilitatea lui Tali Erickson-Gini. Prezentare generală a mormântului din Negev, arătând cele două structuri de piatră excavate. Cu amabilitatea Tali Erickson-Gini și Autoritatea pentru Antichități din Israel.

La sud de țara lui Israel, în timpul perioadei biblice, se afla o întindere vastă și aridă cunoscută sub numele de Negev. Acest deșert impunător se întindea între regiuni populate, inclusiv Israel și Egipt, dar și centre arabe la est și sud-est. În consecință, în timpul primului mileniu înainte de Hristos, a fost străbătută de rute comerciale care legau aceste centre îndepărtate și aduceau bogățiile distinctive ale unei zone, pe piețele alteia.

Unele dintre cele mai valoroase produse veneau din Arabia de Sud (actualul Yemen), o țară îndepărtată amintită în Biblie ca fiind casa reginei din Saba (III Regi 10:1–10). 

   Regina din Saba însă, auzind de slava lui Solomon cea în numele Domnului, a venit să-i încerce înţelepciunea cu cuvinte greu de înţeles. Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogăţie, cu cămile încărcate cu aromate, cu foarte mult aur şi pietre scumpe, a mers la Solomon şi s-a sfătuit cu el pentru tot ce avea ea pe inimă. Şi i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei şi n-a fost vorbă adâncă pe care să n-o cunoască regele şi să nu i-o dezlege.
   Văzând deci regina din Saba toată înţelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el, bucatele de la masa lui, locuinţa robilor lui, rânduiala slugilor lui, îmbrăcămintea lor, paharnicii lui şi arderile de tot ale lui care le aducea în templul Domnului, nu a putut să se mai stăpânească și a zis regelui: "Adevărat este ce am auzit eu în țara mea de lucrurile tale şi de înţelepciunea ta; însă eu nu credeam vorbele, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei şi iată, nici pe jumătate nu mi se spusese; tu ai înţelepciune şi bogăţie mult mai mare decât am auzit eu. Ferice de oamenii tăi şi de aceste slugi ale tale, care totdeauna îţi stau înainte şi ascultă înţelepciunea ta! Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău Care a binevoit să te pună pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea veşnică a Lui către Israel, te-a pus rege să faci judecată şi dreptate".
   Şi a dăruit ea regelui o sută douăzeci de talanţi de aur şi o mulţime de aromate şi de pietre scumpe; niciodată însă nu i s-a adus atât de multe aromate, câte a dăruit regina din Saba regelui Solomon.

Această regiune a fost sursa de tămâie și smirnă, două rășini foarte apreciate care au fost folosite pentru a face tămâie și uleiuri parfumate. Aceste produse erau la mare căutare în tot Levantul, Egiptul și lumea mediteraneană în acea perioadă.

Cu toate acestea, știm puține despre rețelele comerciale de-a lungul cărora astfel de produse erau transportate în antichitate – în principal pentru că este dificil să urmărim lucruri precum activitatea caravanelor în evidența arheologică. Din acest motiv, un vechi mormânt din Negev, la o răscruce de drumuri unde se întâlneau importante rute comerciale, are o importanță extraordinară pentru înțelegerea noastră a circulației oamenilor și mărfurilor de-a lungul acestor rute, în epoca fierului și nu numai. 

În articolul lor intitulat „Death at the Crossroads: Secrets of the Negev Tombs”, în numărul din toamna anului 2026 al Biblical Archaeology Review, Tali Erickson-Gini și Martin D. Pasternak își prezintă lucrările de excavare a acestui sit remarcabil și discută despre modul în care descoperirile lor ne luminează asupra imaginii rețelelor antice care legau împrejurimile lumii vechi.

Mormântul antic din Negev se află la intersecția a două rute comerciale majore ale primului mileniu: una care ducea spre est, la Wadi Arabah, prin așa-numita Înălțime a Scorpionilor (vezi Numeri 34:4) și alta numită Darb es-Sultan („Drumul Regelui”), care a fost în uz continuu cel puțin din mileniul al treilea înainte de Hristos. Ambele rute comerciale legau Egiptul și bazinul Mediteranei cu Edom (chiar la sud-est de Iudeea biblică) și Arabia de Nord. La locul din Negev, echipa a descoperit două structuri pătrate din piatră, una mare (aproximativ 25 de metri pătrați) și una ceva mai mică (aproximativ 15 metri pătrați).

În interiorul structurii mai mari existau doi piloni de piatră care ar fi susținut un acoperiș. Imediat după descoperirea sa, mai multe morminte și bunuri funerare din interiorul structurii au început să apară din pământ, pe măsură ce avea loc excavarea. Aceste artefacte au indicat că structura a fost folosită ca mormânt, din aproximativ secolul al VII-lea până la începutul secolului al V-lea înainte de Hristos.

Structura mai mică avea un singur suport de piatră, precum și o ușă care se deschidea spre o curte. Această structură avea o podea pavată, presărată cu artefacte și vase, ceea ce sugerează că inițial a servit ca spațiu ritualic; dar, de asemenea, a fost reutilizat ulterior ca mormânt – de fapt, bucăți dintr-o lampă din epoca irodiană din secolul I au fost descoperite în această structură, sugerând că aceasta era încă folosită pentru înmormântări mult după ce mormântul mai mare ieșise din uz.

Mormântul mare a scos la iveală rămășițe umane de la cel puțin 56 de indivizi. Modul în care erau împrăștiate în întreaga structură a indicat că rămășițele au fost adesea împinse sau călcate în picioare pentru a face loc pentru alte înmormântări suplimentare, de-a lungul multor ani. Interesant, în timp ce unii dintre cei înmormântați erau bărbați – presupuși comercianți ai lumii antice – un număr surprinzător erau femei tinere.

Printre bunurile funerare găsite în aceste morminte antice se numărau și sortimente de vase de alabastru, arzătoare de tămâie, din lut, palete și mojare și pistiluri - toate uneltele fiind asociate cu comerțul cu tămâia arabă, care aducea tămâie și smirnă spre nord și vest, din Arabia de Sud. Vasele din alabastru erau folosite pe scară largă în antichitate pentru a transporta aceste rășini aromatice, iar celelalte articole erau asociate cu prelucrarea rășinilor în produse utilizabile, cum ar fi tămâia, sau cu arderea de tămâie.

Din aceste motive, Erickson-Gini și Pasternak consideră că vechiul mormânt „a fost construit și folosit de negustori și comercianți implicați în comerțul la distanță lungă cu Sud-Arabia”. Întrucât locația este atât de îndepărtată, nu există orașe sau sate în apropiere la care vechile morminte să poată fi conectate; mai degrabă, prezența aici pare legată direct de răscrucea adiacentă. După cum spun autorii, „comercianții care au construit aceste morminte erau în mod clar pe drumul către altă zonă”. Dar cine erau?

Surse biblice și alte surse antice identifică un anumit grup, qedariții, ca fiind implicați direct în comerțul cu caravane pe distanțe lungi în această regiune. Qedariții erau arabi de nord care uneori s-au aflat în dezacord cu marile imperii ale vremii (cum ar fi Asiria și Babilonul) din cauza întinderii controlului lor asupra rutelor comerciale. Cu toate acestea, ei au păstrat acest control, până când au fost treptat înlocuiți de nabateeni, în perioadele elenistică și romană.

Potrivit autorilor, din punct de vedere istoric este probabil ca qedariții să fi fost implicați într-o oarecare măsură în situl Negev. Dar se evidențiază și câteva caracteristici care sugerează participarea directă la sit a comercianților din Arabia de Sud. În primul rând, arhitectura mormântului, cu piloni din piatră care susțineau probabil acoperișuri de piatră în trepte, este diferită de alte morminte din zonă și are mai multe în comun cu construcția mormintelor din estul și sudul Arabiei. În al doilea rând, se numără cantitatea mare de vase de alabastru și de unelte printre bunurile funerare; în antichitate, se credea că alabastrul era ideal pentru transportul rășinilor aromatice precum tămâia și smirna, care proveneau din Arabia de Sud. În al treilea rând, un depozit de lame minuscule de silex, strâns asemănător cu ansamblurile găsite în mormintele și templele din Arabia de Sud, poate avea o legătură cu un tip de divinație. Aceste lame au venit probabil din insulele de pe coasta Africii de Est, făcându-și drum prin Arabia de Sud, până la mormântul Negev.

Rămâne o întrebare persistentă: cine a fost îngropat în aceste morminte antice? Înmormântarea bărbaților este de așteptat într-un astfel de loc de tranzit, dar numărul mare de femei tinere li s-a părut autorilor ca fiind deosebit de surprinzător. După cum au spus ei, „credem că prezența atâtor femei tinere de-a lungul unui traseu care a fost folosit în principal de negustori și comercianți bărbați sugerează că ființele umane – în special femeile tinere – erau traficate în mod obișnuit ca parte a comerțului arab”. Ei admit că nu pot decât să speculeze de ce au avut loc aceste înmormântări aici, dar sugerează că anumite obiecte dintre obiectele funerare ar putea oferi un răspuns. Printre cele aflate în morminte, s-au găsit multe scoici mari care aveau coloana interioară ruptă, astfel încât să sune ca niște clopoței; pentru autori, aceasta sugerează o utilizare ritualică de un anumit tip și îi determină să sugereze că tinerele femei ar fi putut fi traficate ca însoțitoare ale templului prin această regiune, în antichitate.

-------------------------------
NOI FILE DE LETOPISEȚ - 10 noiembrie 2026 - Lăcașuri Ortodoxe