Tomosul Bisericii Greciei îi interzice acesteia să pună la îndoială deciziile Constantinopolului

Mitropolitul Ieroteu de Naupaktos, considerat unul dintre cei mai eminenți teologi ai Bisericii Ortodoxe, a făcut publică o scrisoare pe care a trimis-o Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, în care își prezintă părerile despre modul în care Biserica Greciei ar trebui să răspundă deciziilor Patriarhiei de Constantinopol din Ucraina. Scrisoarea a fost comentată de revista franțuzească Orthodoxie, iar traducerea acestui raport vă este oferită mai jos.

După cum a remarcat Mitropolitul, atât Tomosurile de Autocefalie cât și titlurile patriarhale au fost acordate de Patriarhia Ecumenică tuturor Patriarhatelor nou-înființate, la cererea lor (și, uneori, la cererea autorităților lor politice). Aceasta înseamnă că ele recunosc autoritatea Patriarhiei Ecumenice de a acorda statutul de autocefalie. Prin examinarea istoriei modului în care Bisericile care nu făceau parte din Pentarhia veche (Pentarhia este un sistem de organizare bisericească a Bisericii primului mileniu, cuprinzând cele cinci patriarhii zise tradiționale sau vechi: Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim) au devenit autocefale, și a conținutului Tomosului lor de Autocefalie și a modului în care Patriarhia le-a acordat autocefalia, se ajunge la concluzia că Biserica Greciei nu se poate opune deciziilor Constantinopolului în Ucraina fără a trebui să-și pună întrebări despre propria sa autocefalie.

În plus, potrivit sfatului Mitropolitului Ieroteu, Sinodul Bisericii Greciei nu are nici măcar dreptul de a examina această chestiune, pentru că aceasta ar constitui o intervenție în treburile unei alte Biserici. Mitropolitul menționează că, personal, nu aparține niciuneia dintre comisiile sinodale pentru examinarea chestiunii ucrainene, deci ceea ce scrie în scrisoarea sa reprezintă doar opinia sa personală asupra acestei chestiuni. Acesta notează: “Tronul Ecumenic are aceleași privilegii ca și Roma antică, iar după îndepărtarea sa (din Biserică), noua Roma a devenit primul Tron ​​al Bisericii, cu drepturi și prerogative speciale”, afirmație împărtășită de Bisericile Ortodoxe locale.

Astfel, conform Mitropolitului, cu excepția celor cinci patriarhate originale – Roma, Constantinopol, Alexandria, Antiohia și Ierusalim – toate celelalte patriarhate nu poartă acest titlu decât prin iconomia și bunăvoința Constantinopolului. Într-un fel, ele nu sunt Biserici Autocefale complete, deoarece au fost create la propria discreție a Patriarhiei de Constantinopol și nu au fost ratificate de vreun Sinod Ecumenic. Din perspectiva Mitropolitului Ieroteu, autocefalia înseamnă că Bisericile locale nu pot interveni în treburile altora, dar, de asemenea, Mitropolitul susține că Patriarhia de Constantinopol nu se limitează la a fi o Biserică locală și, prin urmare, astfel de restricții nu o îngrijorează. În plus, el reamintește că toată lumea a cunoscut dintotdeauna acest lucru și a înțeles acest lucru, și că el este specificat în scris în Tomosul de Autocefalie, așa că, de ce, acum, ar trebui să fie surprinzătoare situația din Ucraina?

Ca urmare, “Biserica locală a Greciei nu are dreptul să se opună deciziei Patriarhiei Ecumenice privind abordarea ei în Ucraina”, scrie Mitropolitul. Problema noilor Biserici Autocefale ar trebui să fie tratată de un Sinod Ecumenic și nu de Sinoade particulare care să ia decizii. Biserica Greciei “nu poate decât să susțină alegerile (evocate mai sus), exprimându-și viziunea și poziția comună prin votul ei” la un Sinod Ecumenic, spune acesta, adăugând că “nu acceptă maniera în care a fost acordată autocefalie Ucrainei, punând de asemenea în discuție autocefaliile altor opt Biserici, inclusiv cea a Greciei”.

În scrisoarea sa, acesta mai face referire, de asemenea, la problema acceptării clerului schismatic nehirotonit, de către Constantinopol – lucru față de care și-au arătat preocuparea mai multe Biserici locale, inclusiv cea din România, cea Cipru și cea din Albania, precum și ierarhii altor Biserici locale. Mitropolitul scrie că aceasta este o întrebare complicată, care necesită o colaborare cu Constantinopolul, dar amintește că Tomosul Bisericii Greciei îi interzice să pună la îndoială deciziile Constantinopolului.

Prin urmare, dacă Biserica Greciei provoacă sau se opune Constantinopolului, ea pune în discuție propria sa autocefalie. În consecință, episcopii pot cere, doar, Constantinopolului, explicații referitoare la această decizie. El a încheiat, prin a spune că Biserica Greciei nu poate nici măcar să voteze în problema Ucrainei, deoarece ar fi o ingerință în treburile unei alte Biserici – din nou, chestiunea revine unui Sinod Ecumenic. În același spirit, el observă că Biserica Greciei nu poate să comenteze treburile Bisericii din “Teritoriile Noi” din nordul țării, deoarece această Biserică este atașată Tronului Apostolic și Patriarhal.