Oficialii taie fondurile pentru cercetarea clonarii de tip hibrid “om-animal” – cercetatorii vor fonduri

Este o cale periculoasă pe care încercăm să interferăm cu ordinea naturală şi cu nivelele ei de bază, spune Mal Fletcher. In tehnologia hibridizării, noi nu doar folosim părţi dintr-o formă de viaţă pentru a ajuta o alta, noi încercăm să cream, într-o eprubetă, materialul de bază pentru o nouă formă de viaţă – şi aceasta este doar umană

Unui grup de cercetători din Marea Britanie i s-au refuzat fondurile destinate cercetării celulelor stem, care includea crearea unor clone de tip „hibrid” om-animal. Organismele de finanţare au refuzat susţinerea cercetării, deşi acestea nu au subliniat în mod explicit motivele pentru care au procedat astfel.

Cercetătorii celulelor stem consideră că anumite facţiuni din cadrul organelor de decizie, care includ şi oameni de ştiinţă, refuză sprijinul, pe motive morale.

Ziarul britanic „The Independent”, exprimându-şi neîncrederea, subliniază că refuzul finanţarii poate provoca Marii Britanii pierderea locului ei de lider mondial în cercetarea celulelor stem. Noi zicem, bine-bine, hai sa ne pierdem locul de lider, dacă asta înseamnă să trecem graniţa dintre oportunitate şi înţelepciune.

Atitudinea exprimată de acest ziar – o atitudine împărtăşită, fără îndoială, de destul de mulţi oameni din comunitatea ştiinţifică – pare a sugera că ocuparea primului loc în orice domeniu al ştiinţei justifică folosirea oricăror mijloace pentru a ajunge acolo.

De ce sa ne deranjăm de etică şi de moralitate, atunci când este vorba ca Marea Britanie să ocupe primul loc într-o zonă de descoperire ştiinţifică – chiar dacă unele ţări civilizate sunt reticente în a participa la aşa ceva?

Toată ideea aceasta despre hibrizii om-animal, chiar şi la nivel de embrioni, ne uimeşte. Presupun că, în anul în care vom sărbători naşterea lui Charles Darwin, nu trebuie să fim surprinşi dacă unii dintre discipolii săi caută să aducă teoriile sale la o concluzie logică.

Dacă macro-evoluţia este o realitate – dacă o specie poate evolua, printr-o serie de etape, în alte specii complet diferite – atunci nu există diferenţe fundamentale între fiinţele umane şi restul regnului animal. În acest caz, omul-animal hibrid, pentru cercetători nu este nimic mai mult decât o convenţie sau un moft.

Dacă, totuşi, ţinem cont de abordarea tradiţiei Iudeo-Creştine, conform căreia doar fiinţele umane sunt asemănătoare cu Dumnezeu, atunci există diferenţe fundamentale între fiinţele umane şi animale. Musulmanii împărtăşesc si ei această credinţă.

Din acest punct de vedere, amestecul între specii, de la un anumit nivel fundamental este o formă de sacrilegiu şi, prin urmare, este destul de probabil o formulă a dezastrului.

Celulele stem sunt celule primitive care se poate diviza rapid, pentru a produce mai multe celule specializate. În principiu, acestea pot fi utilizate pentru a repara orice daună de tip celular, chiar pentru reconstruirea unui întreg organ.

Până de curând, cea mai mare controversă a fost între cei care susţineau utilizarea celulelor stem din embrionii umani – care au fost eliminaţi în timpul proceselor de IVF – şi cei care doreau cercetarea limitată la utilizarea celulelor stem adulte.

În ultimul timp, oamenii de ştiinţă au descoperit că celulele stem adulte oferă rezultate mai bune – fără aceleaşi întrebări etice. Celulele adulte stem se află chiar în corpurile noastre. Dacă am suferit un necaz al unui organ – un atac de cord, de exemplu – celulele stem ar putea fi luate de la propriul corp, extrase şi apoi re-injectate acolo unde sunt cele mai necesare. Corpul ar fi, într-un sens, propriul său vindecător – cu puţin ajutor din partea ştiinţei medicale.

(prelucrare dupa un articol Mal Fletcher / aparut in publicatia Christian Today)