PRIN BOTEZ. Directivele Sfântului Sinod privind primirea schismaticilor ucraineni în Biserica Rusă
Ucrainenii care vin în Biserica Ortodoxă Rusă dinspre nou creata „Biserică Ortodoxă din Ucraina” – o structură schismatică – urmează a fi primiți prin Botez, conform unui nou document aprobat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse la data de 22 octombrie (Proces-verbal nr. 83). Aceste îndrumări stabilesc modul în care un preot trebuie să procedeze atunci când persoane provenite din structuri necanonice din Ucraina solicită aderarea la Biserică.
Pe rețelele de socializare a existat o confuzie considerabilă cu privire la acest document, unii interpretându-l drept o condamnare a tuturor ucrainenilor. Totuși, prevederile sale se aplică exclusiv persoanelor care provin din diversele grupări schismatice din Ucraina, nu și celor din Biserica Ortodoxă Ucraineană istorică și canonică.
De asemenea, mulți au interpretat documentul ca pe o nouă politică adoptată drept răspuns la războiul din Ucraina. În realitate, însă, noul document nu face decât să normeze și să formalizeze o practică urmată de decenii întregi atât de Biserica Ortodoxă Ucraineană istorică și canonică, cât și de Biserica Ortodoxă Rusă. Documentul face trimitere la o circulară a administrației Patriarhiei Moscovei (nr. 01/3154, din 17 iulie 2020), care stipulează primirea prin Botez a celor care au fost „botezați” anterior în cadrul nou createi Biserici Ortodoxe din Ucraina sau al structurilor sale precursoare – „Patriarhia de la Kiev” și „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană” – întrucât aceste structuri nu dețin succesiune apostolică. Mai mult, într-un interviu din 2019, Înaltpreasfințitul Mitropolit Teodosie de Cerkasi explică faptul că Biserica Ortodoxă Ucraineană istorică și canonică aplică această practică încă din anul 1992.
Pe de altă parte, persoanele care au fost botezate în Biserica Ortodoxă, dar care ulterior au căzut în schismă, sunt primite înapoi în Biserică prin Taina Pocăinței (Spovedania).
Decizia privind primirea unei persoane aparține Episcopului eparhiot sau persoanelor delegate de acesta (de exemplu, unei comisii canonice). În situații excepționale preotul poate lua decizia pe cont propriu, urmând să informeze ulterior Episcopul.
În ceea ce privește clerul, orice persoană „hirotonită” în cadrul unei structuri schismatice este primită în Biserică în rândul laicilor. O persoană care a primit tunderea în monahism în cadrul schismei poate solicita Episcopului o nouă tundere după aderarea la Biserică; în schimb, o persoană tunsă în monahism înainte de căderea în schismă își păstrează statutul de monah. În cazul unui cleric hirotonit aflat în schismă și necaterisit de către autoritatea canonică, situația este analizată individual de către Episcop. Dacă, în timp ce se afla în schismă, a fost caterisit de un Episcop canonic, acesta este primit în Biserică în rândul laicilor. Toți solicitanții trebuie să depună o cerere de primire, să confirme că acceptă statutele Bisericii, să renunțe la pomenirea liderilor schismatici și la participarea la comuniunea de tip „euharistic” cu aceștia, precum și să promită că nu vor introduce în Biserică obiceiuri schismatice sau învățături false.
În ceea ce privește comunitățile întregi – fie parohiale, fie monahale – preotul efectuează mai întâi o cercetare canonică. Aceasta vizează aspecte precum: cine a condus comunitatea anterior și cine o conduce în prezent, cine face parte din ea și modul în care membrii săi au fost botezați. De asemenea, se verifică dacă vreunul dintre membri a răspândit afirmații calomnioase sau jignitoare la adresa Bisericii canonice, a participat la ocuparea forțată a bisericilor acesteia sau a susținut activ astfel de acțiuni pe rețelele de socializare. O comunitate este primită sub omoforul Episcopului eparhiot și sub îndrumarea unui preot numit de acesta. Documentul precizează că o astfel de comunitate nu poate solicita o rânduială liturgică specială sau un statut administrativ aparte, iar slujbele trebuie să fie oficiate în limba slavonă. Membrii semnează o cerere colectivă, iar cei care s-au opus în mod deschis Bisericii trebuie să prezinte o declarație scrisă. În anumite situații – de exemplu, atunci când o astfel de declarație publică ar putea prejudicia persoana în cauză – renunțarea poate fi exprimată verbal în fața protopopului sau a unui preot delegat de Episcop.
De asemenea, este important de menționat că nou creata „Biserică Ortodoxă a Ucrainei” nu este doar o structură schismatică, ci își are originile în persoane care au fost caterisite cu decenii în urmă. Filaret Denisenko, care a condus „Patriarhia de la Kiev” în momentul aderării acesteia la noua Biserică, a fost, timp de decenii, liderul ideologic al schismaticilor din Ucraina. În anii '90, el a fost caterisit, excomunicat și anatematizat din cauza activităților sale schismatice.
Cealaltă grupare care a aderat la noua Biserică, „Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană”, își trage hirotoniile de la Viktor Cekalin – un fost diacon caterisit, care a executat o pedeapsă cu închisoarea pentru abuzuri asupra minorilor – și de la fostul episcop de Jitomir, Ioan Bodnarciuk, care a fost, de asemenea, caterisit. Macarie Maletici, care a condus această Biserică în momentul în care aceasta s-a alăturat noii Biserici, a fost „hirotonit” de persoane care, la rândul lor, fuseseră „hirotonite” de Cekalin și Bodnarciuk.
Deși se dispune ca schismaticii să fie primiți prin Botez, întrucât structurile lor nu dețin Succesiune Apostolică, noul document precizează că o persoană care a fost botezată într-o Biserică Catolică sau Protestantă înainte de a adera la o structură schismatică „este primită în conformitate cu regulile confesiunii de care a aparținut înainte de a se alătura comunității schismatice”.
-------------------------------
NOI FILE DE LETOPISEȚ - 28 octombrie 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe
