„Din moşi strămoşi – EUROPA – tradiţii şi obiceiuri de iarnă” – ÎPS Teodosie: „Dobrogea este model european şi mondial de convieţuire interetnica si interreligioasa

În perioada 18 decembrie 2008 – 8 ianuarie 2009, la Palatul Patriarhal, sala „Europa Christiana”, se desfăşoară expoziţia concurs „Din moşi strămoşi – EUROPA – tradiţii şi obiceiuri de iarnă” la care participă concurenţi din România, Italia, Polonia şi Bulgaria.

Vernisajul expoziţiei a avut loc pe data de 18 decembrie, în prezenţa PF Părinte Patriarh Daniel, PS Ciprian Câmpineanul, Episcop-Vicar Patriarhal, Gabriela Pastor, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Stelian Victor Fedorca, inspectorul General din cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, cadre didactice, părinţi.

La eveniment au participat şi elevi ai clasei a II-a de la Şcoala generală „Lucian Grigorescu” din Medgidia cu un concert de colinde de Crăciun, iar elevul musulman Eren Cocâi a rostit „Pluguşorul”, fapt care i-a impresionat pe cei prezenţi.

Referindu-se la buna convieţuire dintre musulmani şi creştini, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului a declarat:

„Dobrogea este model european şi mondial de convieţuire interetnică şi interreligioasă. În cadrul dialogului interreligios putem distinge în mod aparte dialogul dintre religia creştină şi cea musulmană, de pe aceste meleaguri.

Istoria recentă consemnează, prin documente, dar şi prin viu grai momente frumoase de colaborare şi întrajutorare efectivă între creştini şi musulmani. Contrar unor prejudecăţi momentele în care creştini i-au ajutat şi au fost ajutaţi de către musulmani sunt numeroase. De exemplu, puţini ştiu că, pe vremea regelui Carol I, primarul turc al Medgidiei a intervenit la autorităţile din Bucureşti pentru finanţarea construcţiei bisericii ortodoxe din localitate, locaş de cult ce există şi în momentul actual.

De asemenea, Arhiepiscopia Tomisului a mijlocit către autorităţile publice pentru ca minoritatea turcă din Dobrogea să aibă propriul post de radio. La ora actuală, în Dobrogea există un real şi intens dialog atât în domeniul teoretic, cât şi în cel practic, dialog ce se derulează în cadrul Forumului celor Trei Religii Monoteiste (creştinism, islam şi iudaism), organism ce a fost înfiinţat aici, la Constanţa, şi este unic în lume. Mai mult, între reprezentanţii Arhiepiscopiei Tomisului şi cei ai Muftiatului cultului Musulman din România există o strânsă legătură de dialog şi cooperare încât putem spune că în cadrul acţiunilor pe care le desfășurăm ne ajutăm unii pe alţii ca şi cum am sluji cu adevărat lui Dumnezeu. Astfel, nu sunt puţine cazurile în care copii musulmani sunt atraşi şi participă cu foarte mult interes la ora de religie ortodoxă, unii dintre ei dovedind aşa de multă măiestrie în înţelegerea creştinismului încât obţin premii la diverse concursuri de religie ortodoxă. Trebuie să subliniem faptul că aceşti elevi nu sunt în nici un fel determinaţi, îndrumaţi sau obligați să participe la aceste ore şi acţiuni de religie ortodoxă, ci fac aceasta din proprie voinţă. De altfel sunt şi cazuri când preoţilor ortodocşi li s-a solicitat să oficieze Taina Botezului pentru persoane musulmane fără ca aceste persoane să fie determinate sau forţate din exterior.

În ceea ce-l priveşte pe elevul Cocâi Eren de la Şcoala „Lucian Grigorescu” din Medgidia care l-a sensibilizat în mod deosebit pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel trebuie să spun că modul în care el s-a manifestat nu este decât încă o dovadă vie a faptului că aici, în Dobrogea, trăim unii cu alţii în pace, iar schimburile de valori culturale şi religioase reuşesc adeseori să treacă peste eventuale prejudecăţi.

Şi aş mai menţiona un lucru: poate că nu este o întâmplare gestul acestui elev din Medgidia, întrucât acolo Seminarul teologic musulman „Kemal Atatürk” este chiar în vecinătatea bisericii pentru care a intervenit odată acel primar turc, şi ambele sunt în apropierea şcolii la care învaţă elevul.

Aş încheia spunând că pot sesiza cu uşurinţă faptul că uneori musulmanii au mai multă râvnă pentru religie decât proprii noştri credincioşi, ceea ce trebuie să fie un îndemn către noi, ortodocşii, de a ne iubi Biserica Neamului nostru apostolic.”