18 august, Sfintii Mucenici Flor si Lavru, ziditorii bisericii
Cand fratii gemeni se mantuiesc Impreuna
Acesti frati gemeni sfintiti de Dumnezeu au trait In sec. II, In Bizant, unde au Invatat meseria cioplirii In piatra, a sculpturii si a zidaritului, de la Sfintii Proclu (Patrocle) si Maxim, care odata cu meseria i-au condus spre credinta In Domnul nostru Iisus Hristos. Mai precis, au vietuit In perioada Imparatului Adrian (117-138).
Dupa ce Proclu si Maxim au fost martirizati, fratii Flor si Lavru au plecat In orasul Ulpiana (Dardania), din provincia Illiria, guvernata de Licaon.
Aici au cerut de la guvernator permisiunea sa exploateze piatra din carierele existente si, In scurt timp, s-a aflat despre marea lor pricepere In acest domeniu. Lucrul lor se faptuia Impletit cu gandul ca, asa cum se modeleaza piatra, asemenea trebuie modelate inimile, Indepartand patimile, ca sa se ajunga la asemanarea cu Hristos. Ingemanati nu doar dupa trup, ci si dupa gandul cel bun, fratii se Indreptau cu pasi siguri spre mucenicie, nu Inainte Insa de a atrage la credinta pe multi.
Intr-o zi ei au fost chemati de Liciniu, fiul Imparatesei Elpidia, care le-a Incredintat o suma uriasa de bani, cu scopul construirii unui templu pagan maret, pentru care printul avea pregatite planurile, inclusiv ale idolilor, din interior In detaliu. Aparent, fratii au primit slujba. Indata, fara stirea printului, ei au Impartit banii la oameni sarmani. Apoi au muncit din greu, ridicand templul, ajutati ziua de un Inger; iar noaptea se rugau. Fiul unui preot pagan, venit sa-i spioneze la lucru, s-a lovit la ochi cu o piatra, orbind. Tatal acestuia a venit la fata locului, alarmat. Insa fratii, netulburati, le-au vorbit despre puterea Mantuitorului si au vindecat pe tanar cu rugaciunea, urmand convertirea subita a celor doi. Acestia au venit sa ajute la ridicarea templului, care avea cu totul alta destinatie.
Finalizand lucrarea, Indata au fost adusi idolii pregatiti de print. Dar In noaptea ce a urmat, Sfintii Flor si Lavru au convocat pe toti cersetorii care primisera milostenie (circa 300), care Il marturiseau cu totii pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Impreuna cu ei, au daramat idolii cei mari, apoi i-au sfaramat si i-au scos afara din templu. In partea de rasarit a acestuia au montat o cruce si au aprins lumanari, dorind astfel ca templul sa fie o biserica crestina.
A doua zi, cand a aflat printul, a pregatit cu mare manie un cuptor pentru arderea cersetorilor, care au fost aruncati In el de vii, primind mucenicia – ei sunt serbati Impreuna cu Sfintii Flor si Lavru, la 18 august. Iar pentru Sfintii zidari a propus chinuri mai mari, legandu-i de roti, poruncind sa fie batuti si tarati astfel prin oras. Dar si cei zece soldati care Ii torturau s-au convertit, vazandu-le rabdarea. Nedumerit, Liciniu i-a Incredintat guvernatorului Licaon, care sa le gaseasca pedeapsa potrivita cu „Indaratnicia” lor. Acesta a hotarat aruncarea lor Intr-o fantana parasita si umplerea ei cu pamant. Asa au primit trecerea la Domnul fratii gemeni, netematori de puterea lumeasca Inchinatoare la zei.
Dupa o vreme s-au aflat moastele lor, nestricate si frumos mirositoare, care savarsesc minuni si care au fost mutate la Constantinopol. O parte a acestora a ajuns si In Rusia, in jurul anului 1200, unde cultul celor doi frati este foarte raspandit (In special In jurul Novgorodului – NV Rusiei). Sinaxarele romanesti si grecesti insista asupra legaturii dintre Sfintii frati si ridicarea templului transformat In biserica, pe cand In sinaxarele ruse este adaugat faptul ca Sfintii Flor si Lavru sunt cinstiti ca ocrotitori ai animalelor si patroni ai cailor, deoarece, la deschiderea raclei cu moastele lor s-a Indepartat o epidemie care se manifesta Intre bovine. Dar si pentru ca, potrivit unor legende ruse, Sfantul Arhanghel Mihail i-ar fi Invatat pe acestia tainele Imblanzirii cailor. De aceea, In multe icoane ruse vechi, Sfintii sunt Infatisati Impreuna cu Sfantul Arhanghel si cu mai multi cai.
