Descoperiri arheologice de exceptie. amenintate de noile aspiratii economice ale Turciei. Bai romane si centru spa de tratament in Allianoi, vechi de 1800 de ani

Lacasuri Ortodoxe: din Allianoi, Turcia

Mozaicuri uimitoare, curti si pasaje ale unui complex roman spa, vechi de 1.800 de ani, din Allianoi – toate i-au fost atat de dragi arheologului Ahmet Yaras incat si-a numit fiica dupa numele raului Ilya, care curge aici.

A luptat din greu pentru pastrarea dovezilor modului in care totul a luat nastere, iar toate acestea pot disparea oricand sub rezervorul unui baraj nou destinat irigarii.

"Aceasta insemna uciderea istoriei", spune dr. Yaras, care a condus fosta echipa de excavare, descoperind aproximativ 11.000 de artefacte pe parcursul unui deceniu de sapaturi in Allianoi – o munca de descoperire a unui procentaj de doar 20% din intregul sit.

Articol, traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: Carmen-Ana

Barajul Yortanli este parte a unui program de inginerie a apelor, fara precedent, lansat de catre guvernul turc si destinat unei dezvoltari mai rapide din punct de vedere economic a tarii.

Acesta este insa si unul din punctele fierbinti in lupta dintre guvernul Turciei si un grup de activisti si academicieni care se tem ca planurile au de fapt un rezultat devastator asupra bogatiei istorice si ecologice a tarii.

1.300 de noi instalatii urmeaza sa dea o mana de ajutor in dezvoltarea economica mai puternica a Turciei, asigura un profesor specializat in politici energetice la Universitatea Bahcesehir din Istanbul, Mert Bilgin, recunonoscand faptul ca slaba supraveghere a maximizat intr-adevar daunele de mediu asociate proiectelor. Dar, spune acesta, nevoia Turciei de a creste productia energetica ar putea fi mai urgenta pentru o tara care se straduieste sa isi indeplineasca visul de a deveni o putere economica importanta.

in 2010, importurile de energie au costat-o 40 de miliarde dolari. Acest cost este programat sa creasca, deoarece Turcia urmeaza sa isi dubleze capacitatile pana in 2020.

"Impactul negativ al cheltuielilor cu energia, asupra balantei comerciale, si in consecinta asupra deficitului de cont curent, este extrem de importanta pentru economia turca", spune profesorul Bilgin. "Multe rapoarte avertizeaza asupra faptului ca Turcia se poate confrunta cu penuria de energie electrica in scurt timp daca nu isi poate dezvolta o infrastructura energetica proportionala cu cresterea economica".

Departamentul de Stat pentru lucrari hidrotehnice urmeaza sa investeasca aproximativ 71,5 miliarde de dolari in construirea barajului, pana in 2030, o investitie care depaseste cu mult proiectul de lunga durata Anatolia de Sud-Est. Acesta include un program de asigurare totala a potentialului hidroelectric al tarii, prin 1.300 de noi instalatii.

Un nou proiect de lege ar pune deci in pericol 80% din zonele protejate, multe sit-uri arheologice si de mediu fiind deja amenintate.

Acum, un proiect de lege de protejare a naturii, reformulat de catre guvern in luna septembrie, in prezent aflat in parlament, va renunta la cea mai mare retea de rezervatii naturale din tara, punand in pericol 80% din terenurile in prezent protejate.

Toate deciziile de conservare vor fi plasate in mainile unui comitet condus de persoane din Ministerul Mediului si al Padurilor, motorul principal din spatele programului hidroingineresc.

Turcia sustine ca proiectul de lege face parte din eforturile sale de aderare la Uniunea Europeana, dar Comisia Europeana a condamnat legislatia amintita mai sus. Aproximativ 200 de grupari turce au incercat, impreuna, sa i se opuna.

Guven Eken, presedinte al grupului turc de aparare “Asociatia Natura”, se teme ca, in cazul in care legea se va vota, aceasta ar putea declansa "distrugerea in masa a biodiversitatii din Turcia", si un val de actiuni dezvoltate si sprijinite de guvern, in zonele altadata protejate.

Efectul real, spune el, va fi sfarsitul tuturor restrictiilor: "in climatul politic actual, putem vedea ca deciziile acestui comitet nu par deloc a fi in favoarea mentinerii culturii umane sau diversitatii de mediu. Se va. distruge patrimoniul nostru cultural, mostenirea noastra naturala, calitatea vietii noastre".

De ce politicienilor le place acest dezastru? Ne lamureste Prof.. Serhan Oksay, care se specializeaza in economie de mediu la Istanbul Kadir Has University, asigurandu-ne ca desfasurarea de proiecte hidro-ingineresti de anvergura este inradacinata in cultura politica a Turciei.

Fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, a propus exploatarea energiei din Tigru si Eufrat, cu mai mult de 80 de ani in urma, iar fostii premieri influenti, ca Suleyman Demirel si Turgut Ozal, au fost varful de lance al programelor energetice si infrastructurii in care statul s-a angajat.

"De atunci, construirea barajelor in scopuri de irigare sau generatoare de energie electrica a fost considerata necesara pentru construirea unei tari prospere", spune profesorul Oksay. "Oricine are ambitia unei cariere politice de succes, pare sa fie in favoarea unor astfel de sisteme".

Liderii Turciei au facut prea putin ca raspuns la opozitia fata de politicile de construire a barajului. Cel mai “vocal” este ministrul Mediului, Veysel Eroglu, considerat forta motrice a programului actual. Ca urmare a deciziei de ingropare a complexului de bai romane spa din Allianoi, anul trecut, el a ajuns sa se justifice prin faptul ca acest complex nu ar fi “decat un stalp si o fantana".

"Astfel de lucruri pot fi vazute oriunde", a spus Eroglu. "Nimeni nu le stia inainte de a fi fost dezgropate. Treaba mea este sa construiesc baraje, dar incerc sa protejez acest loc".

Baia termala, inca functionala atunci cand activitatile de explorare incepusera, in 1998, ca parte a unui studiu legat de baraj, nu ii lasase impresia arhelogului Yaras ca sub acest loc, langa Bergama, se afla de fapt una dintre asezarile cele mai ample si mai bine conservate din lume (de tratament – spa).

Dupa ce arheologii au descoperit baile termale inca functionale si un spital care continea instrumente medicale de bronz, din secolul al doilea d. Hr., au fost nevoiti sa se ocupe in urmatorul deceniu cu catalogarea ruinelor si cu lupta cu Ankara pentru a nu distruge sit-ul.

Autoritatile au ingropat mai intai in nisip ruinele – sustinand ca astfel le protejeaza, desi arheologii nu au fost de acord cu acest lucru. Apoi au inceput sa inunde zona, in ultima zi a anului 2010. Apa este in crestere acum si masoara vreo 6 picioare adancme. in cele din urma, baile vor sta in aproape 100 de picioare de apa si namol.

"Partea cea mai dureroasa este insa ca nu vom sti niciodata ce descoperiri am facut si mai urma sa facem", spune Yaras. "Ma simt ca un om de stiinta care s-a aflat pe punctul unei mari descoperiri, dar i s-a interzis accesul in laborator".

"Allianoi este doar un exemplu", spune Yaras. "Ei vor distruge multe alte sit-uri pretioase".

Articol, traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: Carmen-Ana