Demagogia 666 si urlatorii de serviciu
Desi straini de viata Bisericii si de notiunile elementare de teologie dogmatica si morala, tot mai multi frenetici se folosesc In mod eronat si tendentios de imaginea parintelui Iustin Parvu (si a altor duhovnici) si de cuvintele sale, pentru a arunca In demagogie si suspiciune opinia publica.
De profesie „analisti" sau „rationalisti" se ascund In spatele unor discursuri etice si revolutionare, de genul „adevarul va va face liberi" ori „ortodoxie sau moarte", instigand paranoic la o lupta pe care ei Insisi au initiat-o. In disperarea de a se face cunoscuti, daca nu printr-o viata cuviincioasa In sanul Bisericii, macar prin apeluri galagioase si subversive, instigatorii la lupta Impotriva introducerii pasapoartelor cu date biometrice folosesc ca pretext mesaje mai mult sau mai putin autentice ale Parintelui Iustin Parvu, dezinstitutionalizand Biserica In favoarea unei reorientari axiologice – umane – a acesteia.
Improscarea cu noroi a autoritatilor Bisericii si folosirea excesiva a imaginii Parintelui Iustin Parvu nu sunt decat realitati ale metodei de dezinformare si manipulare In masa. In lipsa unui discurs teologic adecvat, imaginea duhovnicului de la manastirea Petru Voda se transforma Intr-un laitmotiv al unei propagande fanatice fundamentata pe o ambiguitate de opinii exprimate Intr-un limbaj agresiv ce se doreste a fi o lupta pentru adevar si pentru curatirea Ortodoxiei. Anul acesta, In Duminica Ortodoxiei, Preafericitul Parinte Patriarh Kiril al Moscovei preciza In acest sens: Miscarile eretice de baza din vechime au fost legate de Incercarile ereziarhilor de a Ingradi Ortodoxia, de a-i pastra curatia, de a explica mai bine oamenilor dogmele. Astfel de intentii au avut Arie, Nestorie si alti teologi, Invatatura carora a fost ulterior respinsa de Biserica.
Subminand autoritatea doctrinara a Sfantului Sinod si periclitand imaginea Bisericii ca institutie, instigatorii la lupta Impotriva pasapoartelor biometrice au creat din numele duhovnicului de la manastirea Petru Voda un idol. Tot astfel se folosesc si de influenta pe care anumiti duhovnici ai Ortodoxiei, precum Parintele Arsenie Papacioc, o au In randul credinciosilor. O Intelegere total eronata asupra Ortodoxiei Ii plaseaza pe acesti parinti duhovnici In sfera infailibilitatii, ignorand faptul ca detinatorul infailibilitatatii este Capul nevazut al Bisericii, Iisus Hristos, si ea devine o constanta a Bisericii, In Intregul ei, care este „stalp neclintit si Indreptar Adevarului". Dar oricine se desprinde ca madular de Trupul lui Hristos si de sub ascultarea Acestuia, trambitand In mod personalist si interpretativ, se supune greselii.
Mesajul Parintelui Iustin Parvu se Inscrie pe acesta linie a neascultarii si a separarii de Biserica, sub pretextul unui apel la trezire duhovniceasca si la curatire a Ortodoxiei. Cu riscul de a mi se imputa ca Il condamn pe parintele Iustin de „heterodoxism" sau „erezie", sloganul sfintiei sale „Ortodoxie sau moarte" nu se poate defini ca o atitudine crestina. Patriarhul Kiril al Moscovei a facut apel la crestini sa se fereasca de sloganul „Ortodoxie sau moarte!". Patriarhul a formulat diferentele principale dintre Invatatura ortodoxa autentica si erezie. In acest sens a precizat: Daca Intalnim un om care afirma ca lupta pentru curatia Ortodoxiei, vede peste tot eretici si In ochii lui apare focul maniei, el fiind gata sa desparta Biserica, sa clatine viata bisericeasca, pazind doar In aparenta Ortodoxia … sa stim ca acesta este primul semn al unui eretic, al unui lup In piele de oaie… Trebuie sa evitam persoanele din partea carora auzim apeluri la dezbinare, la lupta, la salvarea Ortodoxiei, chiar cu pretul mortii, ori care folosesc sloganul „Ortodoxie sau moarte!".
Tocmai de aceea Biserica „Una, Sfanta, Soborniceasca si Apostoleasca" este singura pastratoare a Adevarului, iar orice atitudine personalista nu face decat sa Inmulteasca amalgamul de opinii contrare ce erodeaza unitatea Bisericii: Calitatile personale deosebite ale ereziarhilor Ingreuneaza foarte mult distingerea ereziei de diversitatea de opinii permise In Biserica. Terminandu-se arsenalul de idei si opinii, se apeleaza la urlatorii de rezerva care continua procesul de idolatrizare iustiniana, Impingand orice discurs teologic spre ridicol si frenezie.
Singura metoda clara de a recunoaste tendinta eretica ramane dragostea care exista In predici. Fiindca acolo unde este dragoste, nu poate fi vorba de schisma, a mai spus Patriarhul Moscovei.
Ori, tocmai cei care au initiat acesta propaganda isterica si s-au folosit de imaginea batranului duhovnic abordeaza un limbaj violent, iar In lipsa de argumente si fair-play recurg la metoda atacului la persoana sau la intimidare, utilizand expresii de genul mucos functionar marunt al Biroului de Presa al Patriarhiei (dl. Razvan Codrescu) sau diverse atacuri calomnioase precum "Avortati-l pe parintele Stoica!" (Savatie Bastovoi). Atacurile la persoana si limbajul agresiv al acestora abunda pe paginile de internet si In e-mailurile pe care le citesc zilnic. Aceasta nu este o atitudine de abordare crestineasca si nici macar una de bun simt. Folosirea In exces a unor sloganuri de tip legionar, fie postate pe blogguri, fie la manifestatiile publice, arunca Intreaga actiune anti-pasapoarte In derizoriu.
In ochii unor astfel de oameni nu vom gasi dragostea, caci acolo arde focul demonic al mandriei, tendinta spre putere, distrugere a unitatii bisericesti, chiar daca din exterior unii ca acestia se Imbraca In haine frumoase si au un comportament evlavios (Patriarhul Kiril al Moscovei). Mesajele apocaliptice si actiunile de sine statatoare care se Inscriu pe linia demersurilor individualiste, desprinzandu-se de ascultarea Bisericii, idiferent de autorul lor, nu pot fi vrednice de urmat.
De exemplu, acum vreo 15 ani, cei care dadeau asigurari ca apocalipsa nu poate Intarzia mai mult de cativa ani aduceau si urmatorul motiv: Sfantul Lavrentie din Cernigov discuta cu ucenicele lui (se retrasese la batranete la o manastire de maici) despre ceea ce va fi la sfarsitul zilelor si o maicuta mai tanara, speriata de cele ce auzea de la el, a exclamat: "Sper sa nu apuc asemenea zile!". Sfantul Lavrentie a linistit-o, dupa care i-a zis: "Esti tanara, le vei prinde". Aceasta se Intampla prin preajma anului 1947.
De asemenea, Parintele Arsenie Papacioc aduce o cu totul alta interpretare semnului 666, una noua si interesanta: 666 adunate ca simple unitati ne da 18. Ce Inseamna 18? Noua cete din Cer si noua de pe pamant. Cetele din Cer le stim….Dar cetele de pamant care sunt? Sunt trei cate trei. In prima ceata sunt arhieria, preotia si diaconia. A doua ceata este crestinatatea (monahii Intai, crestinii si tot neamul omenesc). In ultima sunt animalele, pestii, vegetatia. Deci 666 arata ca Antihrist vrea sa cucereasca si Cerul, fiindca nu s-a multumit numai cu pamantul…Din punct de vedere moral 666 reprezinta raul din lume. (Despre sfarsitul lumii).
Iata, deci, ca profetiile despre venirea lui Antihrist si semnificatia cifrei 666 difera de la un sfant parinte la altul, iar aceasta deoarece infailibilitatea Bisericii nu Inseamna putinta nelimitata de a spori revelatia si In general dreptul nemarginit de a impune credinciosilor sau lumii Invataturi despre orice, fara nici o alta fundamentare, ci numai putinta de a "pazi" fara greseala credinta apostolica sau Intelesul autentic al Revelatiei. De aceea, episcopii In Sinoade dau numai marturie despre credinta pastrata de la Inceput In Bisericile ce le pastoresc, veghind ca formulele noi, cand sunt absolut necesare, sa redea fidel credinta de la Inceput. La aceasta se reduce infailibilitatea ei.
Niciun preot duhovnic, desprins ca madular de Trupul Bisericii si de sub ascultarea ei, nu poate avea un discurs teologic infailibil si nici macar unul pertinent.
Lozinca Ortodoxie sau moarte este periculoasa, amagitoare si contradictorie, a conchis Patriarhul Kiril, caci Domnul Hristos nu a spus niciodata „Invatatura Mea sau moartea!" si nici vreun Apostol nu a avut o astfel de chemare, deoarece Ortodoxie este viata vesnica, bucuria In Duhul Sfant, frumusetea vietii.
Epuizand arsenalul de argumente si lozinci, demagogii internetofili, instigatori si iubitori de mitinguri apeleaza la urlatorii lor de rezerva In Incercarea disperata de a gasi noi resurse de manipulare si dezinformare a opiniei publice.
Diac. Dumitru – Ionut Popescu
