Haideți să clarificăm, în sfârșit, lucrurile: ce susținem și ce nu susținem...
Pr. Protopop Simeon Kanturschi
După retragerea programului de educație sexuală din școlile macedonene, s-au auzit reacții în presă conform cărora Biserica nu ar avea dreptul să vorbească despre chestiuni publice, clerul ar fi incompetent în știință, credincioșii ar fi „o mulțime înapoiată”, iar orice rezistență la ideologia de gen ar fi "primitivism medieval". Oamenii de la care suntem obișnuiți să auzim lecții despre dialog și toleranță și-au revărsat brusc tot disprețul asupra oamenilor din Biserică.
Așa încât, să fie clar o dată pentru totdeauna, ce susținem și ce nu.
Nu suntem împotrivă și nu am fost niciodată împotriva faptului ca propriii noștri copii, în funcție de vârsta lor, să învețe:
- despre biologia și anatomia corpului uman;
- despre pubertate și schimbările prin care trece fiecare copil;
- despre concepție, sarcină și naștere;
- despre sănătatea reproducerii, igiena și protecția împotriva bolilor cu transmitere sexuală;
- despre cum să recunoști, să te opui și să raportezi orice abuz.
Nu numai că nu contestăm toate acestea, dar și insistăm asupra acestui lucru.
Și, acum, să fie clar la ce ne opunem și care sunt respectivele concepte ideologice.
Suntem împotriva faptului ca propriii noștri copii să învețe că genul ar fi un „construct social” și că ar fi ceva pe care societatea l-ar fi inventat și ar fi atribuit unei persoane.
Suntem împotriva formulării cum că genul ar fi „atribuit la naștere”. Genul nu este atribuit, iar sexul este determinat. Când medicul spune „este bărbat” sau „este femeie”, nu ia o decizie, ci ia seama la ceea ce există deja.
Există condiții rare în care dezvoltarea sexuală nu decurge normal. Medicina le numește afecțiune intersexuală. Este o realitate, acei oameni există și merită tratament, respect și îngrijire. Nu numai că nu suntem împotriva faptului ca proprii noștri copii să audă și despre asta, ci credem că ar trebui să audă și încă având compasiune, nu cu nepăsare. Dar una este să recunoști o excepție și cu totul altceva să declari excepția ca regulă!
Suntem împotriva faptului ca unui copil să i se spună că, dacă nu se simte confortabil ca băiat sau fată, atunci poate că nu este niciuna din ele și că poate alege din alte o sută de „genuri”.
Suntem împotriva faptului ca propiii noștri copii să învețe că o persoană s-ar putea „naște într-un corp greșit”. Nu trebuie să-i învățăm pe copii să urască ori să lupte împotriva propriului corp, ci să îl accepte.
Obiecția că Biserica ar vedea un subiect tabu în relațiile trupești, este total incompatibilă cu ceea ce crede de fapt Ea. În Sfintele Scripturi, Dumnezeu îl creează pe om ca ființă fizică și sexuală: „Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie” (Geneza 1:27), iar prima binecuvântare adresată omului este: "Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: Creşteţi şi vă înmulţiţi" (Geneza 1:28). Relațiile trupești dintre un bărbat și o femeie sunt o binecuvântare de la Dumnezeu, nu o rușine. În capitolul al doilea, aprofundăm și mai mult: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Adam şi femeia lui erau amândoi goi şi nu se ruşinau” (Geneza 2:24).
Hristos Însuși Se referă la aceste două versete (conform Matei 19:4–6): "Răspunzând, El a zis: N-aţi citit că Cel ce i-a făcut de la început i-a făcut bărbat şi femeie? Şi a zis: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Aşa încât nu mai sunt doi, ci un trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu omul să nu despartă". Apostolul Sfânt Pavel consacră capitole întregi căsătoriei, relațiilor trupești și abstinenței: I Corinteni 7; Efeseni 5:22-33; I Tesaloniceni 4:3-5).
Pentru Biserică, viața trupească nu a fost niciodată tabu. Cea de-a 51-a regulă apostolică prescrie excomunicarea, iar prima regulă a Consiliului Gangrian anatema, pentru oricine disprețuiește căsătoria și relațiile trupești în cadrul ei. Credința noastră nu este o filozofie fără trup: „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi” (Ioan 1, 14), iar Apostolul Sfânt Pavel mărturisește despre sfințenia trupului: „Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?” (1 Corinteni 6:19); de aceea concluzionează: „Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu” (1 Cor. 6:20). Biserica botează trupul în apă, îl unge cu Mir Sfânt, îl împărtășește cu adevăratul Trup și Sânge al lui Hristos, cunună bărbatul și femeia în unire fizică și duhovnicească și respectă trupurile mutate la odihnă. Credința care face toate aceste lucruri, nu poate considera trupul drept rușine.
Și încă ceva, ca să nu existe neînțelegeri. Vorbim aici despre copii care pot fi ușor îndoctrinați, și de aceea suntem categoric împotriva predării propagandei ideologice, în locul științei, în școli. Un om major este liber și răspunde înaintea lui Dumnezeu, în măsura propriei sale conștiințe. Biserica nu obligă pe nimeni, considerând libertatea și liberul arbitru drept condiție primordială. Dar copilul nu este un adult, și tocmai de aceea este încredințat părinților săi.
Preocuparea noastră nu este îndreptată împotriva libertății nimănui. Grija noastră se concentrează pe copii și pe dreptul părinților de a-și crește propriul copil, în primul rând. Copiii sunt darul lui Dumnezeu încredințat părinților. Sfântul Ioan Gură de Aur îi descrie pe părinți drept „sculptori de icoane vii” și „păzitori ai porților” sufletului copilului.
Vorbiți de acasă cu copiii cu dragoste, învățați-i sfințenia trupurilor lor și rugați-vă lui Dumnezeu pentru ei. Nu lăsați energia lor tânără, pură și rebelă să fie deturnată de doctrine înșelătoare.
Pr. Protopop Simeon Kanturschi
NOI FILE DE LETOPISEȚ - 15 octombrie 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe
