Biserică Episcopală din sec IV-V, descoperită în Veneția

(Foto - unive.it)

Timp de secole, scriitorii antici au menționat existența unei importante biserici episcopale la Altino, însă nicio urmă a acesteia nu fusese descoperită până acum. În prezent, arheologii afirmă că au identificat, cu o certitudine aproape totală, amplasamentul ei, precum și al palatului episcopal situat în imediata vecinătate.

Această descoperire a rezultat în urma campaniei de săpături din 2026, desfășurată de Universitatea Ca’ Foscari din Veneția în Parcul Arheologic Altino, completând datele obținute în 2025.

Biserica include o încăpere dreptunghiulară, cu dimensiuni de aproximativ 30/20 de metri, fără absidă, orientată spre răsărit. Potrivit universității, arheologii plasează momentul întemeierii sale între sfârșitul secolului al IV-lea și prima jumătate a secolului al V-lea.

În partea de est, biserica este conectată la o clădire amplă, prevăzută cu porticuri și având o structură complexă; se presupune că acesta a fost palatul episcopal. Cel mai probabil, edificiul avea două niveluri. Etajul superior ar fi putut servi drept reședință pentru cler, în timp ce parterul ar fi găzduit morminte privilegiate – ale unor Episcopi sau ale altor personalități marcante – ipoteză susținută de resturile de mozaicuri din perioada antichității târzii.

Fundațiile au fost realizate, în mare parte, din dale de piatră recuperate de la drumurile romane.

Biserica apare menționată în scrisorile Sfântului Ieronim către Heliodor – primul Episcop de Altino – și către nepotul acestuia, Nepotian. În scrisoarea 60, redactată în anul 396, Sfântul Ieronim descrie grija tânărului preot față de Altarul bisericii, pereți, pardoseli, intrările prevăzute cu draperii și Sfintele Vase. Aceste detalii coincid cu perioada în care a fost întemeiată biserica recent descoperită.

În secolele al VI-lea și al VII-lea, în fața intrării au fost adăugate un portic și un cimitir cu morminte căptușite cu cărămidă. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, artefacte creștine, inclusiv un mic recipient decorat cu o cruce.

Arheologii explică faptul că situl a rămas ascuns deoarece lucrările agricole au îndepărtat straturile superioare ale ruinelor, iar cărămizile și pietrele din Altino au fost ulterior transportate în altă parte, pentru a fi folosite la construcții în Torcello și Veneția. Ceea ce s-a păstrat sunt, în mare parte, „șanțuri de jefuire” – săpături efectuate în trecut pentru extragerea materialelor de construcție – care conturează totuși planul structurilor dispărute. 

De asemenea, un drum provincial traversează chiar mijlocul bisericii. Această descoperire schimbă, totodată, perspectiva asupra modului în care sediul episcopal s-a mutat de la Altino la Torcello. Tradiția susține că nobilimea din Altino a fugit din calea invaziilor barbare. Însă săpăturile efectuate de Universitatea Ca’ Foscari la Torcello arată că insula a servit drept port al orașului Altino, loc în care, în secolul al VII-lea, a fost ridicat un nou edificiu religios. 

Cercetătorii afirmă că această mutare pare să fi fost o decizie deliberată, determinată în principal de factori demografici și de mediu, și că biserica din Altino a fost demontată bucată cu bucată, până în prima jumătate a secolului al VII-lea – fapt care concordă cu o inscripție descoperită la Torcello, datată în anul 639.

„Pentru prima dată, putem afirma cu un grad foarte ridicat de certitudine unde se aflau biserica și palatul episcopal din Altino”, a declarat Diego Calaon, coordonatorul săpăturilor. „Sursele scrise ne indicau existența acestora; acum avem dovezi arheologice care susțin acest lucru”.

NOI FILE DE LETOPISEȚ - 21 octombrie 2026

Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe