Arheologii descopera cea mai veche reprezentare a Maicii Domnului

Dura-Europos (Deir ez-Zor) este unul dintre numeroasele situri arheologice care sunt amenințate de conflictele în curs de desfășurare din Siria. Acesta se afla amplasat pe râul Eufrat din Siria de Est.

Sit-ul este de o importanta deosebita, intrucat, in urma unei excavari efectuate aici de o echipa a Universitatii Yale în anii 1920, a fost descoperită o casa recunoscută ca fiind cea mai veche biserică creștină existentă din lume. Se crede, acum, că o imagine găsită în aceasta biserică, este cea mai timpurie reprezentare a Maicii Domnului care exista.

Cea mai veche Icoana a Maicii Domnului din lumeIcoana prezinta o femeie, usor înclinată spre binecuvantare, iar aceasta se afla spre pastrare (date fiind conditiile riscante din Siria), in buna stare, intr-un muzeu din Yale. Ea a fost întotdeauna considerată o descriere a femeii samaritene care a vorbit cu Iisus lângă fântâna lui Iacov (Ioan 4: 1-42).

Numai ca, în Revista americana de Arheologie Biblică din martie/aprilie 2017, savantul biblic Mary Joan Winn Leith ia in calcul o altă posibilitate.

Leith analizează argumentul savantului Michael Peppard, că portretul nu descrie femeia samariteană, ci pe Fecioara Maria în momentul binecuvantarii Bunei Vestiri, când îngerul Gavriil o anunță că va purta pe Fiul lui Dumnezeu.

BUNA Vestire – Cea mai veche Icoana existenta a Fecioarei MariaDupă cum explică Peppard – pentru New York Times – Buna Vestire a secolului al treilea nu se bazează pe Buna Vestire din Luca 1: 26-38, ci pe Evanghelia lui Iacov (adică Protoevanghelia lui Iacov), o scriere apocrifa (neconsiderata autoritara) a secolului al II-lea, care povestește viața Mariei până la Nașterea lui Iisus. Conform Evangheliei lui Iacov, Maria a luat ulciorul și a ieșit să-l umple cu apă și iată! O voce care zicea: “Binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul păntecelui Tău” si a privit în jur, în dreapta și în stânga, pentru a vedea de unde ar putea veni această voce.

Dacă interpretarea lui Peppard este corectă, acest lucru ar face ca reprezentarea Bisericii Dura-Europos sa fie cea mai timpurie icoana a Maicii Domnului.

Cea mai veche biserica crestina din lume: Dura-Europos (Deir ez-Zor)Pictura murala a fost extrasă din baptisteriul mic al bisericii din secolul al III-lea, un loc in care creștinii s-au întâlnit acolo pentru sărbătorile liturgice înainte ca Sfantul Imparat Constantin să permită ca Creștinismul să fie practicat în mod deschis.

Slujbele se tineau la parterul casei, unde incapeau aproximativ 60 de persoane, iar etajul acestei case continuase sa ramana o locuinta privata. Frescele de la parter constituie, insa, primele reprezentări cunoscute ale Păstorului cel Bun, Vindecarii Paraliticului, Mersului lui Iisus pe apa cu Petru. Din 2011, niciun arheolog nu a reușit să mai pătrundă în Dura-Europos, aceasta aflandu-se intr-o zona condusa de ISIS.

BUNA Vestire – Secretele celei mai vechi reprezentari a Macii DomnuluiPotrivit lui Leith, alte imagini timpurii ale Fecioarei Maria ar putea arunca o lumină noua asupra credinței creștine din primele secole. “Intre puzzle-uri se afla si modul în care creștinii au văzut-o pe Mama lui Iisus, Maria, în primele secole ale Creștinismului”, scrie Leith.

“Statutul Mariei în Creștinism a devenit oficial abia în anul 431, când Sinodul din Efes a recunoscut titlul de “Theotokos” (Nascatoarea de Dumnezeu).

“Informațiile privind semnificația cinstirii Mariei, vizuale sau textuale, sunt surprinzător de rare, dar arheologia a furnizat câteva indicii utile”.Femeia de la Dura-Europos are încă secrete de dezvaluit. Fotografiile de arhivă și desenele făcute de arheologi la fața locului arată că absența presupusă din spatele figurii feminine nu este total tăcută – vorbesc câteva linii.

Adică, o schiță realizata “pentru a arăta detalii suplimentare” descrie două linii pictate care ating spatele femeii, alături de un fel de explozie de raze pe spate, caracteristici descrise ca fiind “inexplicabile” în raportul arheologic. Numai ca, odată cu noua interpretare a figurii, si legat de iconografia orientală de mai tarziu (click aici – asemanarea este izbitoare), liniile in cauza invită la un sens destul de evident: ele par să reprezinte o mișcare a corpului femeii și o “scânteie de activitate” în ea, ca și cum ceva invizibil s-ar fi apropiat si-ar fi patruns in fiinta sa.