Tare mă bucur că a venit vremea cip-urilor! De mult o aşteptam, din vremea pliantelor greceşti! Dacă nu ar fi vrut ei să mă amprenteze, le-aş fi cerut-o eu. Îi imploram, făceam antecameră la minister, făceam cereri peste cereri, căutam să intru în audienţe, dădeam şpagă, şi tot reuşeam.
Vreau binecuvântarea cip-urilor! Ele te izbăvesc de tot răul şi de toată reaua întâmplare. Oamenii aceştia sunt buni cu noi. Ne iubesc! În sfârşit, cuiva îi pasă de noi! Purtătorul de cuvânt ştie ce zice, purtătorul de duh din Ceahlău exagerează!
O să-i rog să-l cip-uiască şi pe băiatul meu şi să mă informeze… (pentru continuare, dati click pe banner).
