Despre Materitete, Detinti, Oti, Tutindan, Nedeia, Ceaunul de Aur, Ziua Vaduvii, Cumacitul si Farsangul in Lumina Lina (Parohia Colonia Gataia)
Folclorizarea sarbatorilor de peste an la romanii si sarbii din Banat
La sarbi, Sfantul Nicolae reprezinta cel mai des intalnit sfant protector al familiei si al casei. Totodata, Sfantul Nicolae este sfantul protector al Uniunii Sarbilor din Romania.
Sarbatoarea religioasa Materitete: Ziua mamelor este celebrata a doua duminica inainte de Craciun. Mamele si femeile sunt legate de picior cu un fular sau batic, copiii le ureaza praznic fericit iar copiii care le dezleaga primesc dulciuri.
Sarbatoarea religioasa Detinti – Ziua copiilor este celebrata in duminica a treia inainte de Craciun. inainte sau dupa venirea de la Liturghie, parintii isi leaga copiii simbolic cu o curea de maini sau de picioare si cu cealalta parte a curelei de scaunsau masa. Acest lucru simbolizeaza stranse legaturi familiale: unitatea, pacea,respectul si dragostea.
Sarbatoarea religioasa Oti – Tatii se praznuieste in prima duminica inainte de Craciun. Tatiisunt legati si felicitati iar cand sunt dezlegati impart dulciuri copiilor.
O alta sarbatoare sarbeasca familiala este Tutindan. Cu doua zile inainte de Craciun se taie si se frige carnea pentru Craciun. De obicei se taie porcul si se pregateste friptura de curcan, gasca si cocos. Obiceiul taierii acestora a ramas probabil de la cultul pagan legat de sacrificiu. Biserica a acceptat acest obicei si l-a binecuvantat. Copiii nu trebuie batuti in aceasta zi ca sa nu fie rai si plini de bube tot anul.
in Banatul de munte, atat romanii cat si sarbii sarbatoresc praznice prin care cinstesc Sfantul ocrotitor
al casei si al familiei. O sarbatoare specifica Banatului (la romani si la sarbi) este nedeia sau ruga.
Ca specificitate etnia sarba mai are: ceaunul de aur (in luna august); ziua vaduvii; cumacitul.
Este demn de retinut ca la aceste sarbatori, obiceiuri, locuitorii satelor clisurene, poarta costumul traditional.
Farsangul (fasancul) la etnia sarba, are in general aceleasi conotatii satirice, aceleasi interpretari, etape, scop si durata. Are si cateva particularitati: mastile printilor, printesei, reginei balului sunt mai expresive; satirizeaza mai ales problemele, necazurile, greselile lor; mai rar se imbraca costumul popular; la bal horele sunt conduse de fete; au formatiile lor muzicale cu repertoriu sarbesc.
Pr. ic. stavr. Iliia Pavlovici-Patrut
In acelasi numar mai puteti citi:
– Simbolul biblic in contextul comunicarii interumane
– Povestea vorbei: comand, comanda
– Consilierea psihopedagogica a adultilor
– Valori poetice
– Reforma agrara din 1921
– Hristos impartasit copiilor
– O publicatie crestineasca, ,,Biserica Ortodhoxa Romana”
– Meditatia zilei: Presul bunicii
– Cronica parohiala
Prof. univ. dr. Rodica Popescu, Prof. Ioan Traia, Pr. Iliia Pavlovici-Patrut, Pr. dr. Valentin Bugariu (coordonator)
ISSN: 2066-7396
Un material oferit Lacasuri Ortodoxe de: Director executiv, VALENTIN BUGARIU
in ultima vreme, preotul Valentin Bugariu a publicat studiul Contributia vladicii Elie Miron Cristea la dezvoltarea culturii romanesti. Etape semnificative, in vol. Credinta si marturisire. Lucrarile Simpozionului international, 12-14 aprilie 2010, Editura Episcopiei Caransebesului, Caransebes, 2010, p. 410-429.
Numarul 3 al revistei Lumina Lina poate fi citit in intregime, aici:
articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 35/2010
