Slujba Arhiereasca si tundere in monahism la Sfanta Manastire Bistrita Olteana
Slujba Arhiereasca si tundere in monahism la Sfanta Manastire Bistrita Olteana
Ieri, 25.04.10, In Duminica a IV-a dupa Sfintele Pasti „a Slabanogului”, din Incredintarea Inaltpreasfintitului Pãrinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Ramnicului Impreuna cu un sobor de preoti si diaconi, a oficiat Sfanta Liturghie Arhiereasca la Sfanta Manastire Bistrita Olteana, din comuna Costesti, judetul Valcea.
Sarbatoarea a Inceput cu slujba Privegherii , In seara zilei de 24.04.10, iar astazi a continuat cu Miezonoptica, Utrenia, Acatistul Invierii Domnului nostru Iisus Hristos si cu Sfanta Liturghie.
Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Preasfintitul Parinte Emilian Lovisteanul, a explicat pericopa evanghelica si a vorbit despre Sfantul si Marele Mir si despre Monahism.
Inainte de Sfanta Liturghie, Preasfintitul Parinte Emilian, a tuns In monahism noua rasofore si noua monahii.
La Sfanta Liturghie a participat si Inaltpreasfintitul Pãrinte Gherasim, Arhiepiscopul Ramnicului, care a rostit si un scurt cuvant de Invatatura.
La acest eveniment deosebit de la Manastirea Bistrita Olteana au participat Parintii stareti de la manastirile Turnu si Stanisoara, Parintele Consilier Administrativ Constantin Matei, preoti si credinciosi din parohiile vecine, precum si pelerini din judetul Valcea si din tara.
Istoric
Ctitorie a boierilor Craiovesti Manastirea Bistrita dateaza din jurul anului 1490. Insa prima atestare documentara a manastirii se pastreaza In „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 apartinand lui Vlad Voda Calugarul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariata de expeditia condusa de Mihnea cel Rau In 1509.
Dupa Inlaturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface Intre 1515-1519. Pictura a fost atribuita mesterilor zugravi Dumitru, Chirtop si Dobromir de numele carora se leaga si fresca Manastirii Dealu de langa Targoviste si executarea lucrarilor In piatra de la ansamblul Curtea de Arges.
Din ctitoria Craiovestilor astazi se mai pastreaza bisericuta Bolnitei (1520-1521). Avand o impresionanta fresca interioara din traditia paleologa tarzie cand Incepeau sa patrunda In Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este Inchinata „Schimbarii la fata”.
Ulterior vornicul ?erban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidarie pe stalpi de piatra, zugravit de Iosif ieromonahul si Harinte, In stil brancovenesc (1710).
De remarcat faptul ca In complexul monahal de la Bistrita s-a instalat prima tiparnita din ?ara Romaneasca, a ieromonahului Macarie, precum si o legatorie de carti bisericesti. Aici – dupa opinia unor cercetatori – s-a tiparit In 1508 "Liturghierul slavon" al calugarului Macarie, prima carte tiparita pe pamant romanesc.
Ieromonahul Eftimie, egumen al manastirii a redactat In limba romana primul act manastiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al scolii slavo-romane este ieromonahul Mihail Moxa care In 1620 tipareste "Cronica Universala" iar In 1640 "Pravila de la Govora".
In anul 1683 domnitorul Constantin Brancoveanu daruieste manastirii un policandrul ornat cu oua de strut, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, carti liturgice si clopotul mare care cantareste 800 kg. Tot acum a fost reparat Intreg complexul monahal, asezamant zugravit In 1820 de banul Grigore Brancoveanul.
Un puternic cutremur din 1838 va afecta Intreaga constructie ce va fi restaurata timp de 10 ani, Incepand cu 1846 In timpul domnitorului Gheorghe Bibescu si terminand la 15 august 1855 In timpul domnitorului ?tirbei Voda, cand a fost sfintita biserica mare Inchinata Adormirii Maicii Domnului.
Pictura noii biserici, construita In stil neogotic, a fost executata de Gheorghe Tattarescu In 1850, o pictura realista monumentala cu registre largi.
Dupa 1877 au functionat In manastire diferite asezaminte monahale. In 1948 a fost transformata prin hotararea Sfantului Sinod In manastire cu obste de maici, iar apoi prin decretul 410/1959 desfiintata.
In 1984 se Incepe un amplu proces de revigorare a vietii monahale sub Indrumarea Preasfintitului Parinte Gherasim, organizandu-se un centru de conservare si restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane si carti. Din 2003 se va deschide In incinta manastirii Bistrita si un Muzeu al tiparului si cartii bisericesti valcene.
Pentru Lacasuri Ortodoxe: Arhidiacon Ioan Liviu Gaman
Un parteneriat Lacasuri Ortodoxe – Arhiepiscopia Ramnicului – 2010
©Bogdan Roman – publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 14/2010
