Slujba arhiereasca in schitul in care s-a calugarit sotia lui Neagoe Basarab (foto)
Mănăstire de maici, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, Mănăstirea Ostrov, se află amplasată pe o insulă a lacului de acumulare al hidrocentralei Călimăneşti de pe râul Olt, fiind legată de staţiunea balneo-climaterică Călimăneşti-Căciulata printr-un pod, la o distanţă de 5 km de la halta C.F.R. Călimăneşti-Jiblea.
Biserica ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab şi soţia sa, doamna Despina, este rezidită pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, între anii 1520-1521.
Din timpul lui Neagoe Basarab au rămas trei icoane: Sfântul Nicolae, Coborârea de pe cruce şi Sfântul Sava, toate de o mare valoare artistică, în prezent aflate în custodia Muzeului de Arta al României.
Astăzi, în biserica mănăstirii, se află la loc de cinste spre închinare Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului – Hodighitria (Îndrumătoarea, Cea care arată calea). Icoana Maicii Domnului – Hodighitria de la Ostrov este una din capodoperele artistice din primul sfert al secolului al XVI-lea, pictată în tempera de un meşter anonim. Maica Domnului Îl poartă pe Domnul Iisus Hristos pe braţul stâng, iar cu mâna Îl arată (Îndrumătoarea) întregii lumi ca Mântuitor.
Începând cu secolul al XVI-lea până în 1890, Mănăstirea Ostrov a fost schit de călugăriţe. În acest schit s-au călugărit soţia lui Neagoe Basarab, Doamna Despina cu numele de Platonida, şi mama lui Mihai Viteazul care şi-a luat numele de Teofana.
Construcţia hidrocentralei Călimăneşti a impus ca biserica împreună cu insula să fie ridicate cu circa 6 m, pentru a nu fi inundate, şi reconstruită casa stăreţiei. Întregul ansamblu insular este un frumos parc de agrement pentru vizitatorii staţiunii Călimăneşti-Căciulata care, pe lângă alte „dotări”, reuneşte un numar de 47 de specii de arbori, arbuşti şi trandafiri. Mănăstirea are în prezent 16 vieţuitoare conduse de stareţa Mariami Tunza.
Ieri, in Duminica a XXXIV-a după Rusalii, „a întoarcerii Fiului risipitor”, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi la Mănăstirea Ostrov, din staţiunea vâlceană Călimăneşti.
La începutul Sfintei Liturghii Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul a săvârșit slujba de tundere în rasofore a trei surori din obștea mănăstirii, acestea primind nume noi la intrarea în viaţa monahicească.
Conform informatiilor oferite de reprezentantul media al Arhiepiscopiei Ramnicului, Arhidiacon Ioan Liviu Gaman, după citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Episcop Emilian Lovişteanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a evidenţiat sensurile duhovniceşti ce se desprind din Pilda Fiului risipitor redată în Evanghelia Sfântului Luca. „Această pildă reprezintă taina iubirii lui Dumnezeu faţă de oameni, precum şi iubirea părinţilor faţă de propriii copii în mod egal. Atunci când împlinim poruncile lui Dumnezeu, să acceptăm pocăinţa şi îndreptarea semenilor, care au nevoie şi ei de iubirea şi iertarea lui Dumnezeu. Nu este bună însingurarea, independenţa şi rătăcirea fiului risipitor, dar nici autosuficienţa, aroganţa şi lipsa de bunătate a fratelui mai mare. Este necesară o permanentă venire în sine şi cultivare a iubirii atunci când credem că am împlinit învăţătura Mântuitorului Iisus Hristos. Dragostea părintească a lui Dumnezeu ne aşteaptă permanent să conştientizăm statutul nostru de fii ai Săi ”, a spus Preasfinția Sa.
Răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de maici din obştea mănăstirii.
La sărbătoare au luat parte Părintele Arhimandrit Laurenţiu Popa, stareţul Mănăstirii Stănişoara, Părintele Protosinghel Ioanichie Trifa, stareţul Mănăstirii Turnu, părinţi de la Mănăstirea Cozia şi numeroşi credincioşi din staţiunea Călimăneşti şi din eparhie, ne mai informeaza Arhidiacon Ioan Liviu Găman.
