In Postul Mare: Cui e bine sa impart pomana? Cersetorilor? Cu cine trebuie sa fac, sau sa nu fac, milostenie?
“Pe aproapele, il iubesti numai atunci cand ii vrei binele, si nu doar cand ii zgandari poftele si capriciile.
Mai apoi, sa stiti ca dovada iubirii aproapelui este, mai intai, Milostenia. Dar si milosteniile trebuie tinute cu randuiala.
Dă mai intai celor cucernici si cu frica de Dumnezeu. Apoi, dă nevoiasilor care se rusineaza a cersi, dar despre care tu stii bine ca nu au ce manca sau imbraca, si traiesc de azi pe maine nu pentru ca nu vor sa munceasca, ci pentru ca nu pot sau nu au unde sa fie primiti a munci pe simbrie.
La urma, sa dai copiilor fara de parinti, care-s cuminti si nu fac rautati, da si vaduvelor evlavioase cat si tuturor ologilor, ciungilor, orbilor si indeobste slutitilor.
Insa, dragii mei, sa luati seama bine, ca sunt multi vantura-tara sau oameni fara de capatai, care cutreiera targuri si sprijina zidurile Bisericilor si nu se dau la munca, desi sunt voinici si sanatosi, ci mai bine le place a lenevi si a sta cu mana intinsa la pomana, si le place a cersi si a trandavi. Pe astfel de oameni, e bine ai impildui la munca si la indreptarea pacatosului lor obicei in care se tavalesc. Sa mearga si sa ceara de munca, amintindu-si ca, prin sudoarea fruntii omul isi merita painea, dupa cum este voia lui Dumnezeu.
Asadar, iubitilor, milostenia voastra sa fie indreptata catre toti cei care nu pot trai fara ea, iar talantul sa va arda palmele inainte de a-l da celor ce il merita. Nu uitati ca si Hristos a vindecat numai pe cel orb cu adevarat, si nu a oferit milostenia Sa la toti sarlatanii.”
Extras din Sfantul Vasile cel Mare – pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, de Pr. Daniel Ivan
