(INTERVIU) De remarcat! Biserica Ortodoxa Rusa stie cum sa ramana verticala impotriva deciziei de la Strasbourg privind paradele gay (ale homosexualilor)

Minoritatile ar trebui sa tina cont de responsabilitatea lor sociala

Reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe langa Consiliul Europei, Egumenul Filaret (Bulekov), la cererea unui corespondent Interfax-Religion, a comentat decizia recenta a Curtii de la Strasbourg, care considera ilegal refuzul autoritatilor ruse de a organiza paradele homosexualilor (gay pride).

– Parinte Filaret, ce parere aveti despre decizia Curtii Europene cu privire la actiunile minoritatilor ruse?

©Traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin

– Aceasta decizie nu a fost neasteptata pentru cei care au urmarit procesul. Curtea Europeana a luat dealtfel si mai inainte aceleasi decizii in Letonia, Lituania, Serbia, Polonia si in alte state europene. Curtea de la Strasbourg nu este o platforma de discutii pentru organizatiile publice si religioase, acestea din urma neavand posibilitatea de a-si prezenta pozitia proprie in timpul actiunii legale, sau de a influenta in vreun fel decizia.

Problema cu aceasta hotarare judecatoreasca este mult mai delicata si mai grava decat simpla organizare sau refuzul autorizarii paradelor homosexualilor (gay pride). Drepturile omului sunt norme care au fost create pentru protectia persoanelor impotriva discriminarii. in acelasi timp, in ultimii cativa ani am vazut folosirea formala a normelor in domeniul drepturilor omului pentru grupuri si comunitati, in primul rand minoritati, fara sa se tina seama de traditiile societatii in general, de istorie si cultura. Acest lucru poate fi ilustrat si prin decizia Curtii de la Strasbourg de a interzice crucifixul in scolile italiene, o decizie care a provocat reactia furtunoasa a intregii lumi. Decizia a devenit astfel o sursa de noi tensiuni in societate. Ea se refera nu doar la minoritatile asa-numite sexuale, dar si la limba nationala, si la alte minoritati. Este imposibil sa se ceara respectarea deciziei, fara a demonstra ca aceasta corespunde traditiilor majoritare. Aceasta va duce inevitabil la conflicte si confruntari. Astfel de decizii ale Curtii de la Strasbourg nu vor conduce la acordul dorit in societate, la respectarea drepturilor personale ale fiecarei persoane, ci va provoca in schimb noi puncte de tensiune.

Putem vedea deja astfel de reactii ale unor organizatii publice asupra gay-prides in Rusia.

– Ce consecinte politice si sociale poate avea decizia de la Strasbourg?

– Curtea nu a luat in considerare faptul ca paradele gay si-au pierdut legatura cu drepturile omului in mai multe orase ale lumii, si s-au transformat in evenimente de masa de divertisment, la dispozitia copiilor, minorilor si altor grupuri sociale vulnerabile. Rusia, spre deosebire de Brazilia, cu carnavalurile sale, nu a avut niciodata traditia de a face publica partea intima a vietii, indiferent daca ne referim la minoritati sau la majoritati traditionale. Prin urmare, tinand cont de acest lucru, practic declaratiile referitoare la vreun tip de discriminare devin absolut nefondate.

Decizia luata la Strasbourg, in esenta, constituie o violenta impotriva sentimentelor si moravurilor majoritatii societatii. Acest lucru cu greu va ajuta la atingerea scopului declarat de a cultiva toleranta si de a ajunge la un acord, la o intelegere reciproca si o co-existenta pasnica.

Biserica Ortodoxa Rusa poate sa-si urmeze doctrina sa sociala si sa apeleze din nou la sarcina pe care o are Statul Rus, de a-si reconsidera formele de participare in tratatele internationale referitoare la drepturile omului, in cazul in care astfel de procese continua sa se accelereze.

articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 43/2010