STIRI Avort | Cumpana pentru Europa. Pedepsirea medicilor care refuza sa efectueze avorturi
Dr. Bogdan Chazan, proeminent în domeniul său și recunoscut în întreaga Polonie pentru experienta sa medicala, a fost recent amendat și concediat din funcția de director al Departamentului de Ginecologie Obstetrică al Spitalului Sfânta Familie din Varșovia, Polonia, pentru refuzul sau de a efectua avortarea unui copil diagnosticat cu leziuni potențial grave ale creierului.
Chazan, de altfel profesor si la Scoala Mediacala a Universitatii din Varșovia si fost consultant național în obstetrică și ginecologie, este un romano-catolic devotat, care considera că avortul reprezinta uciderea intenționată a unui prunc nevinovat.
Dosarul medical al Dr. Chazan este ireproșabil. El a câștigat primul său grad medical în urmă cu 40 de ani, iar din 1998, a servit ca sef de departament al secției de obstrectica si gincologie intr-unul dintre cele mai importante spitale din Polonia. În ciuda dosarului impresionant al lui Chazan, primarul Varsoviei, Hanna Gronkiewicz-Waltz, a cerut anularea contractului acestuia cu spitalul, pentru refuzul sau de a efectua procedura care urma sa puna capat vietii unui copil.
Cazul Chazan apare in timpul desfasurarii altor două cazuri europene importante, care implică două asistente medicale din Scotia, Concepta Ward și Maria Teresa Doogan, și o moașă suedeză Ellinor Grimmark, care au fost concediate de la locurile lor de muncă, pentru refuzul de a ajuta in avorturi. Cazurile marcheaza, împreună, un moment de cotitură în istoria europeană și in legislația drepturilor omului.
În urma celui de-Al Doilea Război Mondial, Europa a adoptat, in mod colectiv, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, pentru a lupta impotriva tiraniei de stat, astfel încât cetățenii europeni să se bucure de libertatea de religie și de drepturile de conștiință. Jurisprudența internațională și de drept, pe această temă, au fost clare și ferme, marea majoritate a națiunilor europene admitand obiecțiile de conștiință din convingeri morale și religioase sincere.
Statul de drept afirmă că nimeni nu ar trebui să fie nevoit sa procedeze împotriva conștiinței lui, sau sa aleaga între locul de muncă și convingerile sale religioase sincere. Acest drept fundamental al omului trebuie să fie afirmat.
