Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, la 50 de ani

Complexul Naţional Muzeal ASTRA sărbătoreşte în perioada 1-4 octombrie 2013, 50 de ani de la fondarea Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, cel mai mare muzeu în aer liber din ţară şi unul dintre cele mai importante din Europa.

Cu acest prilej, pe parcursul a patru zile, mai multe evenimente cu caracter omagial printre care lansări de carte, expoziţii, sesiuni de comunicări, dezvelirea basoreliefului memorial Cornel Irimie, lansarea unei emisiuni filatelice ilustrând monumente din muzeu, vor contura evoluţia istorică a muzeului de la un simplu vis la realitate, de la expunerea monumentelor de tehnică populară la ilustrarea unei întregi fenomenologii a civilizaţiei tradiţionale, de la momentul prezent la planurile de viitor.

Personalităţi din rândul autorităţilor locale şi naţionale, înalţi prelaţi, membri ai corpului academic, cercetători ştiinţifici în domeniul etnografiei, se vor reuni marţi, 1 octombrie, de la ora 10:00 în sala festivă a Bibliotecii Judeţene ASTRA, corpul A, în deschiderea sesiunii aniversare.

În după-amiaza zilei de marţi, 2 octombrie, începând cu ora 15:00, sub motto-ul Redescoperirea Muzeului în aer liber după 50 de ani, în zona pavilionului expoziţional amenajat lângă scena de pe lac, va avea loc vizitarea expoziţiei Proiectului tematic al Muzeului în aer liber, ce prezintă evoluţia istorico-documentară a muzeului, trecând prin toate etapele sale de dezvoltare până la momentul prezent, şi creionând de asemenea planul dezvoltării sale viitoare. Vernisajul expoziţiei va fi urmat de dezvelirea basoreliefului memorial Cornel Irimie, lucrare executată în bronz de către artistul plastic sibian Gavril Abrihan.

Cercetător, etnolog şi muzeograf, Cornel Irimie este cel care a fondat în 1963 muzeul din Dumbrava Sibiului, după o idee şi o propunere de amplasare exprimate de etnologul clujean Romulus Vuia.

Deasupra expoziţiei amintite, la mansarda cabanei din Păltiniş, va fi deschis Cabinetul memorial “Cornel Irimie”, care urmăreşte recrearea atmosferei de lucru din anii ’60 -’70 ai secolului trecut, prin obiecte ce au aparţinut lui Cornel Irimie: biroul şi scaunul, magnetofonul, radio-ul şi televizorul, lustra, lampa de birou etc. Alături de acestea se vor afla volume şi studii scrise de către cunoscutul cercetător.

Prin intermediul acestor manifestări, se aduce un omagiu întemeietorului celui mai mare muzeu etnografic în aer liber din România, la 30 de ani de la trecerea sa în nefiinţă şi la 50 de ani de la fondarea muzeului.

În programul de manifestări a primei zile aniversare se mai află prezentarea sitului pilot din cadrul proiectului CultTour (gospodăria din Dragu-Brad) şi a programului internaţional de voluntariat VOLAM.

Proiectul CultTour, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Fondul European pentru Dezvoltarea Regională prin Programul de Cooperare Transnaţională Sud Estul Europei, urmăreşte implementarea de strategii pentru conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural (grădini şi spaţii în aer liber) ca punct de referinţă pentru un turism sustenabil.

„Ca partener al proiectului CultTour, muzeul ASTRA se integrează unui circuit turistic european. Gospodăria din Dragu-Brad a fost reamenajată ca şi în situ, cu tot ce presupune acareturi, plante, în încercarea de a recupera memoria satului de provenienţă” a declarat Ciprian Ştefan, directorul Muzeului în Aer liber.

VOLAM este o platformă de voluntariat internaţional şi practici universitare iniţiată de fundaţia DALA şi Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, în parteneriat cu UNION REMPART (Franţa), federaţie de ONG-uri cu expertiză în domeniul restaurării, conservării şi promovării patrimoniului internaţional.

Seara de marţi se va încheia cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric Profesionist Cindrelul-Junii Sibiului, Ansamblul Tulnicul din Judeţul Hunedoara şi grupul instrumental format din Sebastian Stan, Radu Nechifor, Aurelian Suciu, Marcel Vâlceanu.

Scurt istoric al Muzeului Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA

Muzeul din Dumbrava Sibiului materializează visul românilor transilvăneni exprimat în urmă cu mai bine de un secol de a organiza la Sibiu o colecţie etnografică, sub egida Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Române a avizat favorabil Proiectul tematic şi de organizare a Muzeului în Aer liber, întocmit de specialiştii Secţiei de etnografie şi artă populară din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal

Începând cu anul 1963, specialiştii muzeului au întreprins cercetări pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urmau a fi transferate în Dumbrava Sibiului.

În prima etapă de dezvoltare a muzeului (1963-1967) s-a realizat transferul şi reconstrucţia instalaţiilor de tehnică şi industrie populară.

În a doua etapă de dezvoltare (1967-1973), în atenţia specialiştilor au intrat şi atelierele meşteşugăreşti şi construcţiile specializate legate de ocupaţii în baza unui proiect tematic revăzut şi îmbunătăţit, aprobat de specialiştii din ţară, reuniţi în şedinţa Consiliului Ştiinţific lărgit al Muzeului Tehnicii Populare.

În 17 octombrie 1967 a fost inaugurat oficial pentru publicul larg sub numele de Muzeul Tehnicii Populare.

În anul 1977, au fost 76 unităţi reconstruite cu 200 construcţii.

În perioada 1980-2000, tematica muzeului a fost extinsă prin integrarea monumentelor de arhitectură populară şi de utilitate publică, care exprimau fenomenul complex al civilizaţiei populare tradiţionale.

În anul 2009, prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European, a fost finanţat proiectul Complexului Naţional Muzeal ASTRA Conservarea şi restaurarea patrimoniului Muzeului în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, finalizat în 2011 prin construcţia Centrului ASTRA pentru Patrimoniu.

Astăzi, Muzeul în Aer Liber nu se limitează la ilustrarea patrimoniului material, ci tinde să cuprindă întreaga fenomenologie a civilizaţiei tradiţionale, devenind un muzeu viu prin activităţile şi programele de păstrare şi valorificare a obiceiurilor, tradiţiilor, manifestărilor artistice şi ocupaţiilor specifice locuitorilor din diverse regiuni ale ţării. (foto: Moara din Dabaca, la aducerea ei)