Arhiepiscopul Jovan si alti episcopi din Ohrid, condamnati de Macedonia

Un tribunal al Macedoniei a condamnat un arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe (SOC), în Macedonia, la trei ani de închisoare, pentru ceea ce activiștii au numit “acuzații false” de spălare de bani, în timp ce alti 14 co-inculpați au primit pedepse cu închisoarea cu suspendare.

În plus, Arhiepiscopul Jovan de Ohrid, cunoscut si sub numele de Zoran Vraniskovski, trebuie sa predea proprietățile SOC, inclusiv clădirile bisericești, statului, pentru spălarea unei sume de aproximativ 250.000 de euro (325.000 dolari), conform Bisericii sale. Episcopul Marko de Bregalnica, al cărui nume civil este Goran Kimev, Episcopul David Ninov de Stobi si alti 14 preoți-monahi, calugari si călugărițe, dar și alti credinciosi ai Arhiepiscopiei Ortodoxe de Ohrid, au primit fiecare cate doi ani de pedeapsa cu suspendare, pentru delicte financiare, conform SOC.

Printre cei condamnați se afla si mama și sora Arhiepiscopului Jovan, au declarat observatorii. “Curtea a spus că, în cazul în care se repetă aceeași faptă în următorii cinci ani, ei se vor confrunta cu doi ani de închisoare, fiecare”, conform unei declaratii SOC pentru „Bos News Life”.

Decizia de marți, a judecătorului Ivica Stefanovski, din Tribunalul Municipal din Skopje, Macedonia, este cea de-a “7-a pedeapa cu închisoarea a Arhiepiscopului Jovan (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe), care este prizonier politic în Macedonia, deja, de o perioadă lungă de timp”, a declarat SOC.

Independent Centar 9, un grup pentru drepturile omului din Balcani, cu sediul la Belgrad, a declarat ca liderul Bisericii, in varsta de 47 de ani, a suferit ani de persecuție. “O dată a fost dus in închisoare pentru că a botezat un copil, iar alta data din cauza oficierii unei slujbe într-o casă privată”, a explicat secretarul general al grupului, Drasko Djenovic.

„Toate persecuțiile au avut loc în ultimii 10 ani – din 2003”, a declarat Bos News Life.

Djenovic a spus că nu există “nicio dovadă” că cei acuzați ar fi fost implicati în spălarea de bani, o viziune aparent împărtășită de către Departamentul de Stat al SUA și de alții preocupati de presupusele încălcări ale drepturilor religioase in națiunea balcanică.

El a afirmat ca “instanța, influențata politic”, a condamnat eforturile arhiepiscopului, de reintegrare a Bisericii Ortodoxe din Macedonia (MOC) în cadrul SOC. MOC efectiv s-a rupt de SOC în anul 1967, sub comunism, când Macedonia era încă parte a Iugoslaviei, o miscare care nu a fost recunoscuta de către celelalte Biserici Ortodoxe naționale.

Aceste instante de judecata dovedesc ca ele insele „sunt folosite pentru confruntări politice”, a adăugat SOC în alte comentarii. Curtea a confirmat ca “statul sponsorizeaza și protejaza monopolul schismatic al Bisericii Ortodoxe Macedonene”, s-a mai plans SOC.

Cele mai recente tensiuni au apărut anul trecut, când autoritățile din Macedonia au reținut circa 19 călugări ortodocși sârbi, călugărițe și alti credincioși și au confiscat pașapoartele acestora, pentru a-i împiedica să părăsească țara, conform Bos News Life.

În timp ce acestia au fost eliberati, Arhiepiscopul Jovan a rămas în spatele gratiilor, în ciuda apelurilor internaționale de eliberare a acestuia. “Acum, el a cumulat deja aproximativ 1 an si jumatate de închisoare. Sentința înseamnă că va trebui să mai savarseasca încă 1 an si jumatate în spatele gratiilor”, a mai spus Djenovic.

Nu este prea clar dacă aceste miscari ar avea un impact negativ asupra eforturilor Macedoniei de aderare la Uniunea Europeană și la Alianța militară a NATO.

Încercările Macedoniei de a adera la aceste organizații au fost deja complicate de o disputa cu Grecia vecină, implicand numele ei.

Cu toate acestea, UE respectă drepturile minorităților etnice și religioase, o condiție obligatorie de acceptare. Macedonia este clar implicata în “încălcarea libertăților religioase și persecutarea, pe baze religioase, a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Ohrid”, a argumentat SOC, într-o declarație.

Cele mai multe dintre cele două milioane de persoane din Macedonia se recunosc a fi membre ai MOC, deși Centrul 9 avertizeaza ca musulmanii ar putea deveni majoritari în următorii ani. Se estimează că aproximativ 2 milioane de oameni, o treime, sunt de etnie albaneză și au un fundament musulman.