Papa Francisc in Serbia: de ce nu este posibila o vizita? Lagarul de concentrare Jasenovac (video)

Presupusul rol al Bisericii Romano-Catolice în uciderea a sute de mii de sârbi, în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial nu a fost dat uitarii.

Deși a spălat picioarele unei fete musulmane sârbe, într-o închisoare italiană, in Joia Sfântă a acestui an, Papa Francisc nu are calea pregatita, inca, pentru o vizita in Serbia.

Elitele ecleziastice si politice sarbe sunt încă în așteptarea unor scuze papale oficiale, pentru crimele comise împotriva ortodocsilor sarbi, in timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Papa nu a primit inca nicio invitație oficială de vizitare a celor peste 350.000 de adepți din această țară a Europei de Est.

Istoria Balcanilor consideră clerul romano-catolic responsabil pentru moartea a 700.000 de sârbi, evrei și romi, uciși în lagărul de concentrare din Jasenovac, data fiind apropierea Bisericii cu Statul Independent Croat afiliat nazistilor, precum și convertirea forțată a aproximativ 240.000 de ortodocsi sarbi, la Catolicism.

“Scuzele ar fi un gest care ar insufla speranța că așa ceva nu se va mai întâmpla vreodata”, a spus Patriarhul Irineu, actualul lider al Bisericii Ortodoxe Sârbe.

De partea catolică, Monseniorul Stanislav Hocevar, Arhiepiscop de Belgrad, nu poate înțelege de ce Serbia insistă pe tema unor scuze speciale papale, amintind scuzele lui Ioan Paul al II-lea, din 2000, “pentru păcatele catolicilor de-a lungul veacurilor, pentru încălcarea drepturilor grupurilor etnice și ale popoarelor”.

În timpul vizitei sale în Bosnia și Croația, în 2003, Papa și-a cerut scuze pentru crimele comise de croații catolici. Atunci, fost oficiata o Messa la Mănăstirea Petrićevac, din Banja Luka, un loc in care ustașii croați au masacrat peste 2.500 de sârbi, în februarie 1941.

Cu toate acestea, Mitropolitul ortodox sarb Jovan al Zagrebului a solicitat strict Papei Francisc sa aduca un omagiu victimelor de la Jasenovac, înainte de a vizita Serbia, așa cum a făcut si Papa Benedict, in timpul vizitei sale în Polonia, unde a adus un omagiu victimelor evreiești.

Cand vine vorba despre Jasenovac, singura tabără de detentie neoperata direct de Germania și cea mai dureroasa amintire sârbă colectivă a istoriei moderne, Monseniorul Hocevar subliniază faptul că Biserica Catolică este foarte activa în căutarea iertării.

“Monseniorul Antun Škvorčević s-a rugat permanent pentru toate victimele din Jasenovac, de ani de zile. El caută în permanență iertarea”, a declarat Hocevar. “Primul președinte al Conferinței Episcopale din Croația, Monseniorul Marin Srakić, de asemenea, a cerut iertare. La fel si Cardinalul Josip Bozanic”.

Dar, a mai adăugat el, “Papa nu va vizita Jasenovac, atâta timp cât partile sarba si croata nu vor stabili un adevăr de netăgăduit, privind faptele istorice legate de Jasenovac”.

Zivica Tucic, renumit analist religios din Serbia, spune că Zagrebul și Belgradul au format o comisie istorică comună pentru stabilirea adevărului despre Jasenovac, dar că niciodată nu a avut loc vreo sesiune.

“Trecutul este o scuză pentru lipsa de voință sau pentru incapacitatea ambelor părți de a iesi din propriile lor prejudecăți”, a declarat Tucic, pentru Global Post, adăugând că “nici ortodocșii, nici catolicii nu sunt cu adevărat interesați de clarificarea adevărului privind Jasenovac. Fiecare parte are propria sa versiune și propriile sale victime”.

Comunicarea indelung tensionata dintre Vatican și Serbia s-a amplificat, înca o data, după ce Ioan Paul al II-lea l-a beatificat pe Cardinalul Alojzije Stepinac, în 1998. Croatul, arhiepiscop catolic de Zagreb in timpul războiului, a fost acuzat ca ar fi fost colaborator activ al regimului de ustași.

În 2011, Papa Benedict a adus un omagiu cardinalului Stepinac, la începutul unei vizite de două zile în Croația, conform Arhivei Agentiei de stiri Lacasuri Ortodoxe. El a declanșat, de asemenea, furia sârbă.

Insa, Papa Francisc pare sa aduca speranțe in schimbarea radicală a relațiilor politice dintre Vatican și Serbia. Presa sârbă il descrie pozitiv pe Papa Francisc, ca persoană al cărei nume reflectă modestia, sacrificiul de sine și slujirea celorlalti.

Președintele sârb, Tomislav Nikolic, a demonstrat simpatie politică fata de Francisc, prin participarea la intronizarea Papei. Dar Nikolic a fost încă o dată radical, sprijinind anticlericalismul îmbrățișat în cartea “Vatican: Cuibul principal al lui Satan”, scrisa de Vojislav Seselj, fost lider al Partidului Radical Sârb, închis în prezent la Haga.

Anti-ecumenismul este si el o piatră de poticnire grava, nu numai pentru o vizita a Papei Francisc în Serbia, dar și pentru potențialul unificarii Catolicismului cu Ortodoxia, în sanul Creștinismului. Mulți ortodocși ii consideră încă pe catolici ca fiind eretici și apostați. Atmosfera anti-catolică a fost un motiv important pentru care Papa nu a participat la Jubileul Edictului de la Milano, care a avut loc în ianuarie 2013 în Nis și care a fost o șansă de reconciliere si de depășire a rupturilor si prejudecatilor de secole, ratata.

“Având în vedere nesoluționarea, inca, a aspectelor din trecut, nu se observa niciun consens suficient în opinia publică privind această vizită, într-un mod care sa fie foarte fructuos pentru ambele părți”, a spus Arhiepiscopul Orlando Antonini, adăugând că el iubește Serbia, țara sa.

Expertul religios sarb Tucic a declarat despre Vatican ca Papa nu va merge acolo unde acesta nu este binevenit sau unde s-ar putea crea conflicte în Biserică sau in societate. Tucic concluzionează că Serbia este, în continuare, o societate imatura pentru o astfel de vizită.

“Dacă Papa ar fi vizitat Serbia, ar fi fost foarte posibil ca acesta sa fi fost lovit cu ouă și roșii”, a spus Tucic. “Ar fi fost organizate demonstrații și blocade și ne-am fi prezentat ca o țară intoleranta din punct de vedere religios. Ar fi fost un dezastru total pentru reputația noastră internațională”.