Manastirea Frasinei – IPS Irineu, in ziua Sf Calinic de la Cernica 2013

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, a liturghisit de ziua Sfântul Calinic Cernicanul la Mănăstirea Frăsinei

Joi, 11 aprilie, zi în care creştinii ortodocşi prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului Noul Severin, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei a oficiat Sfânta Liturghie a Darurilor înainte sfinţite înconjurat de un sobor de preoţi ai Sfintei Mănăstiri Frăsinei, din comuna Muereasca, judeţul Vâlcea, ctitoria ierarhului vâlcean.

Sărbătoarea a început cu slujba Privegherii, în seara zilei de 10 aprilie, la care Mitropolitul Olteniei a participat, iar a doua zi a continuat cu Taina Sfântului Maslu, Acatistul Sfântului, Ceasurile şi cu Sfânta Liturghie a Darurilor.

După Sfânta Liturghie Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit a rostit un cuvânt de învăţătură în care a elogiat viaţa şi activitatea Sfântului Ierarh Calinic, ctitorul sfintei mănăstiri, îndemnându-i pe credincioşi să-i cinstească pe sfinţii noştri şi să-şi mărturisească păcatele în perioada Postului pentru sănătatea trupului şi mântuirea sufletului.

La această sărbătoare au participat numeroşi credincioşi din judeţul Vâlcea, dar şi din ţară.

În biserica Mănăstirii se află părticele din Moaştele a 8 mari sfinţi: Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul mănăstirii, Sfântul Mucenic Calinic, Sfântul Mucenic Trifon, Sfântul Mucenic Pantelimon, Sfântul Cuvios Pahomie, Sfântul Cuvios Atanasie al Atonului, Sfântul Cuvios Dionisie Areopagitul, Sfânta Cuvioasă Muceniţă Paraschevi.

În seara aceleiaşi zile, de la orele 18,00, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Irineu a susținut la Râmnicu Vâlcea, în Sala „Iosif Episcopul” a Așezământului Pastoral–Cultural „Sfântul Ierarh Calinic”, aflat în incinta Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, Conferința duhovnicească cu tema „Sfântul Ierarh Calinic – model de viață în Hristos”.

Biserica Mănăstirii Frăsinei, zisă şi Biserica Mare, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860 şi 1863, an în care o şi sfinţeşte. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Mişu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.

Biserica schitului vechi, cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, a fost construită din lemn de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710 şi reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali şi Damian Iovipali, fraţii hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliţă Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret.

În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit şi rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmaşul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăveşte şi reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât şi pe cea din tinda din anul 1848.

Paraclisul cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi”, clădirile de locuit dinspre miazăzi şi răsărit, au fost făcute de Episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează şi aripa de miazăzi şi răsărit a cetăţii monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.

Viaţa monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mănăstire nu au voie să intre femei şi nu consumă carne. În acest sens, Sfântul Calinic a aşezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mănăstire, unde este astăzi o biserică şi dependinţe pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât şi blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iată ce spune textul gravat pe piatra de legământ: „Acest sfânt lăcaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum : sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smerenie noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, Episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867”.

Legământul Sfântului Calinic se respectă cu stricteţe. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiţi aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstoriţe din satul Muereasca, care din greşeală a trecut hotarul şi s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată şi în acelaşi timp tămăduită.

Este singura mănăstire din ţară care nu a fost secularizată, păstrându-şi tot terenul agricol până în zilele noastre.