Albania: Fresce furate si distruse in biserici, dupa caderea comunistilor

De la sfârșitul comunismului în Albania, un număr tot mai mare de opere de artă, neprețuite, au fost furate din bisericile ortodoxe. In prezent, furtul unor fresce istorice, distruse în cele din urmă, a provocat un mare scandal.

In luna ianuarie, folosind cu cuțite și topoare, hoții de artă au distrus frescele istorice dintr-o biserică mică din Elbasan, aflata în centrul Albaniei (vezi ARHIVA). În încercarea de a extrage pictura de pe perete, s-a ajuns la mărunțirea ei. În februarie, alti tâlhari au intrat intr-o biserică din Himara, in sudul Albaniei. Bisericile, în ambele cazuri, au fost ortodoxe, bogat decorate in interior, deosebit de atractive pentru hoții de artă.

Multe dintre lucrările lui Onufrie au fost distruse, un iconar celebru din secolul al 16-lea, cel mai cunoscut artist medieval din Albania. Furturile au stârnit indignare în mass-media, în special în rândul arheologilor.

Problema nu este noua: “De 20 de ani, icoanele și alte obiecte cu valoare istorică au continuat sa fie furate din interioarele bisericilor ortodoxe aflate in sudul Albaniei. În 1990, existau peste 12.000 de icoane, inventariate în țară. Astăzi, nimeni nu știe câte au mai rămas”, s-a plâns profesorul de arheologie albanez, restauratorul Gjergj Frasheri, conform DW. În opinia sa, statul face prea puțin pentru protecția patrimoniului cultural – niciunul dintre hoții de artă nefiind prins și adus în fața justiției.

Gentian Stratoberdha, arhitect și director al Departamentului Patrimoniului Cultural al Bisericii Ortodoxe a Albaniei, a declarat că, în ultimii ani, chiar și colecționarii privați importanți au organizat expoziții, în Albania, în care au afișat bunuri culturale din biserici. “Chiar dacă vrem să negam existența acesteia, există o piață neagră secreta – dealerii și clienții ei fiind în căutarea unor astfel de lucruri”.

Multe dintre icoanele vândute sunt aduse din câmpiile Myzeqe, din centrul Albaniei, unde bisericile ortodoxe au fost odată mai bogat decorate cu fresce medievale. “Acolo, cel puțin 13 biserici au fost deja jefuite.”, a spus Stratoberdha. Chiar și catapetesmele (peretele despartitor dintre altar si naosul credinciosilor) au fost furate din aceste biserici ortodoxe.

Până în prezent, nu a existat o reacție publică la astfel de știri. Situatia s-a schimbat după deteriorarea frescelor lui Onufri. În mai multe proteste, “Forumul pentru Protecția Patrimoniului Cultural” a denunțat indiferența statului și chiar a cerut demisia Ministrului Culturii.

Protestele au împins Ministerul Culturii sa treaca la acțiune, intentionand sa monitorizeze 51 de biserici, cu camere video. Acestea ar trebui să fie instalate până la sfârșitul lunii aprilie. Dar, Stratoberdha a spus că inclusiv aceste camere ar putea fi deteriorate sau furate – iar întreruperile de energie electrică trebuie să fie luate si ele în considerare.

În plus, niciun sistem de supraveghere video nu va funcționa “în bisericile care sunt situate în zonele îndepărtate, la care politia ajunge doar dupa două ore”, a spus el. “Guvernul albanez ar trebui să protejeze aceste monumente culturale, cu forțe armate de securitate”.

În mod paradoxal, operele de arta religioasa au fost mai bine asigurate în timpul dictaturii comuniste, decat în Albania de astăzi – chiar dacă exercitarea religiei a fost interzisă în primul stat ateist din lume, iar bisericile au fost chiar distruse.

Astăzi, aproape nimanui nu-i mai pasă de valorile culturale și de artă, conform pictorului și restauratorului Hasan Nallbani: “Când inca mai predam la universitate, vizitam aceste biserici, cu elevii, ca parte a programei scolare. Dar astăzi, mulți studenți albanezi au auzit de pictorul Onufrie, pentru prima dată, doar prin intermediul acestui jaf”.

Stratoberdha a criticat indiferența unei mari părți a societății, față de artă, și fata de numarul mare al cazurilor furtului de artă. Distrugerea patrimoniului creștin-ortodox cultural este o mare pierdere, nu numai pentru membrii acestei religii, ci pentru toți cetățenii Albaniei multi-confesionale, conform declaratiei lui Stratoberdha, pentru DW.

“Ne pierdem identitatea noastră. Poate că unii cetățeni sunt indiferenți, deoarece se simt foarte departe de patrimoniul cultural ortodox, din cauza propriliui lor cult sau propriei lor religii”, a mai spus el.

Dar, oamenii nu ar trebui să vada totul prin prisma propriei lor religii, a mai spus el, ci mai degrabă “ca pe un patrimoniu cultural național, al poporului albanez”. Dacă acest lucru ar înceta să mai existe, marturia unei istorii de 1.500 de ani ar dispărea, de asemenea.