Muzicologul Viorel Cosma, decorat cu Ordinul pentru mireni, de Patriarhia Romana
La Reşedinţa patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Ordinul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena pentru mireni, al Patriarhiei Române, muzicologului Viorel Cosma, pentru întreaga activitate de profesor, istoriograf, lexicograf şi critic muzical. La ceremonie au participat membrii Permanenţei Consiliului Naţional Bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române.
Conform unui comunicat al Biroului de presa al Patriarhiei Romane, Viorel Cosma s-a născut la Timişoara în ziua de 30 martie 1923 şi a studiat la şcoli de specialitate din Timişoara, Craiova, Bucureşti, Erlangen-Nürenberg cu mari personalităţi muzicale ale timpului, dintre care menţionăm pe Sabin Drăgoi, Nelu Ionescu, Mihail Jora, Marţian Negrea, Dimitrie Cuclin, Dumitru D. Botez, George Georgescu, Constantin Silvestri, Theodor Rogalski, Martin Runke etc. Timp de peste 50 de ani, maestrul Viorel Cosma a fost profesor la Academia de muzică din Bucureşti.
De referinţă sunt lucrările despre Dimitrie Cantemir, Nicolae Filimon, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Eusebie Mandiceschi, Ion Vidu, Teodor Burada, George Enescu etc. Dintre conferinţele susţinute la întruniri internaţionale de specialitate, menţionăm: Aspecte ale culturii muzicale pe teritoriul României între secolele XIV-XVII; Menţiuni istorice româneşti privitoare la interpretare în muzica bizantină (sec. XIV-XVIII); Cultura muzicală românească în epoca Renaşterii; Manuscrise muzicale româneşti în Biblioteca Conservatorului din Bucureşti; şcoala muzicală de la Putna. Antologhionul ms. 56/544/576 de la Putna; Două milenii de muzică pe pământul României etc.
De mare importanţă pentru muzicologia românească şi în special pentru cea bisericească sunt cele zece volume ale Lexiconului său intitulat Muzicieni din România, tipărite în anii 1965, 1970, 1971 şi completate între anii 1989-2006. Acestea conţin, în cele peste 2800 de pagini, circa 1500 de nume de muzicieni români, compozitori, muzicologi, folclorişti, critici muzicali, profesori, copişti, editori. Între aceştia se numără peste 250 de nume de muzicieni bizantinişti, profesori, istorici, muzicologi, creatori de psaltichie, compozitori de cântări corale religioase şi, mai ales, traducători şi ostenitori care au contribuit la „românirea” muzicii bisericeşti de origine bizantină sau au îmbogăţit continuu repertoriul religios.
Mulţi dintre aceştia au fost preoţi, diaconi, cântăreţi, ierarhi, ieromonahi, ierodiaconi sau simpli monahi şi monahii. Lor li se adaugă oameni de muzică, profesori universitari sau secundari, compozitori, dirijori, care în afară de creaţia muzicală laică au compus şi lucrări corale religioase, mai precizeaza Biroul de Presa al Patriarhiei Romane [https://www.basilica.ro] .
