Nici Biserica Ortodoxa Rusa nu avea, pana azi, o procedura de alegere a Patriarhului
– un articol: KSLCatalin
Aproximativ in aceeasi perioada in care lumea catolica pregatea supriza demisiei Papei Benedict al XVI-lea [https://www.lacasuriortodoxe.ro/personal/1093-jurnalistii-raman-blocati-papa-se-retrage-in-manastire.html] , de la sfârșitul acestei luni, februarie 2013 – prima demisie papala din ultimii 600 de ani [https://www.lacasuriortodoxe.ro/catolicism-protestantism/1091-demisia-papala-de-a-lungul-istoriei-practic,-fara-precedent.html] – organizand, de acum, un nou Conclav secret, pentru alegerea succesorului acestuia, Biserica Ortodoxă Rusă s-a aratat si ea, prin coincidenta, interesata de modul alegerii liderului sau suprem. Am vrut sa revin putin asupra acestui aspect, pentru ca in general a ramas trecut cu vederea de presa internationala, doar fiindca putea parea ceva nespectaculos prin faptul ca procedurile finale au ramas chiar cele folosite anterior.
Cel mai interesant este insa ca, Biserica Ortodoxă Rusă a adoptat, deci, o procedură oficială care sa prezinte modul în care isi va selecta liderul propriu – patriarhul, iar aceasta s-a intamplat… pentru prima data in istoria sa. Procedura a fost adoptată în cadrul recentului Sinod (Consiliu) al Episcopilor [https://www.lacasuriortodoxe.ro/intruniri/977-prima-sesiune-a-sinodului-bisericii-ortodoxe-ruse-pe-anul-2013.html] , despre care ati putut citi in editiile noastre anterioare [https://www.lacasuriortodoxe.ro/lacasuri/1024-solutii-tehnice-prestabilite,-pentru-construirea-cat-mai-multor-biserici.html] . Potrivit experților, procedura care a fost în cele din urmă adoptată a reprezentat si opțiunea cea mai democratică luata in discutie, arătând astfel că Biserica Ortodoxa Rusa „se poate să fi devenit mai democratica”.
Episcopii au luat in calcul patru opțiuni diferite pentru selectarea unui patriarh. Ele difereau, in principal, prin modul in care era permis votul în timpul procesului de selecție și dreptul de a desemna candidați pentru funcția de patriarh. În final, majoritatea episcopilor au sprijinit cea de-a patra opțiune, care, de fapt, era si procedura folosita anterior, și prin care chiar Patriarhul Kirill fusese ales.
Interesant este, deci, faptul ca Episcopii ultimului Sinod [https://www.lacasuriortodoxe.ro/toleranta/1068-rezolutia-bisericii-ruse-privind-viitorul-sinod-pan-ortodox.html] au demonstrat că Biserica Ortodoxă Rusa nu avea, practic, pana in prezent, o procedură oficială pentru selectarea propriului patriarh – acest post fiind relativ nou. Din cate se stie, inainte de 1917, Țarul rus era șeful oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse. Revoluția Rusă a încheiat, insa, aceasta tradiție, iar Biserica a stabilit ca liderul ei va fi patriarhul, incepand chiar din acel an. Primul patriarh, Tihon, a fost ales prin tragere la sorți. Următorii trei patriarhi au fost aleși prin alegeri publice, fara buletine de vot secrete. Normele privind votul secret au fost instituite pentru prima dată în anul 1990, când Patriarhul Alexei al II-lea a fost ales prin buletine de vot secrete. Patriarhul Kirill a fost ales în cadrul aceleiași proceduri.
De la bun început, elaborarea procedurii de alegere a patriarhului a insistat asupra votului secret. “Votul secret, nu numai ca va corespunde practicii istorice, dar, totodata, în mod clar permite ca voia lui Dumnezeu să apară prin participantii la Sinod”, se arata intr-o notă explicativă, care a fost atasata documentului oficial privind procedura de alegere.
“Atunci când votul este public, alegerile pot fi afectate de posibilitatea influențelor externe asupra deciziilor Sinodului, precum și de presiuni ce pot fi exercitate asupra participantilor la vot, la nivel individual; ceea ce nu este acceptabil”.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse este, oficial, patriarh al regiunii Moscovei și al întregii Rusii. În conformitate cu procedurile adoptate recent, Sinodul local al Moscovei detine votul final. Consiliul Episcopilor desemnează candidații la post, și orice episcop eligibil poate fi luat în considerare. În cazul în care sinodul local dorește, poate numi, de asemenea, și alți candidați. Membrii sinodului local votează candidații, cu ajutorul unui vot secret.
Procedurile alternative propuse includeau, in plus fata de regulile de votare, si dispoziții care împiedicau sinodul local sa nominalizeze candidați suplimentari.
“Faptul că episcopii au adoptat cea de-a patra versiune a documentului arată că Biserica Ortodoxă Rusă da semne de democratizare”, explica redactorul-șef al revistei Studii Religioase Legale, Ina Zagrebina. “Cred că Sinodul a uimit pe multi, pentru că majoritatea oamenilor se asteptau ca el sa aleaga prima opțiune, ceea ce insemna un fel de scenariu compromis”.
