Se spune ca o batranica evlavioasa, iesea in fiecare zi pe veranda micutei sale case si dupa ce facea trei inchinaciuni, spunea cu glas tare:
-Doamne, laudat fie numele Tau in veac si in veac!
Ei bine, tot in fiecare dimineata, un vecin de-al batranei, plin de rele, un ateu declarat si dusman al Bisericii, urla din toti rarunchii:
-Nu exista Dumnezeu, babo!
Si lucrurile au continuat asa mai multa vreme.
Timpul a trecut si batranica noastra a ajuns sa fie la stramtoare. Viata se cam scumpise si nu ii mai ajungeau banii de mancare.
Intr-o dimineata ca oricare alta, batranica iese iar pe veranda. Ateul nostru bineinteles ca o pandea de dupa perdele, pentru a o putea cicali cu nebunia lui. Numai ca de data asta, batranica aflata pe veranda il ruga pe Dumnezeu, cu lacrimi in ochi, sa o ajute cu ceva alimente, ca nu mai poate rabda de foame , la final incheind tot cu:
-Doamne, laudat fie numele Tau in veac si in veac!
A doua zi dimineata, cand iese din casa, pe veranda se aflau alimentele pentru care se rugase fierbinte cu o zi inainte, si plina de bucurie striga iar:
-Doamne, laudat fie numele Tau in veac si in veac!
Atunci ateu nostru tasneste din casa sa si striga infuriat:
-Ha! Eu am cumparat alimentele, baba nebuna, si nu Dumnezeul tau, Ala la care te rogi ca proasta toata ziua. Uite ca, in sfarsit, ti-am demonstrat si poate ai sa pricepi si tu ca nu exista Dumnezeu.
Batranica se uita la el si zambeste bland, apoi ingenunchind si ridicandu-si bratele catre cer spuse:
-Doamne, laudat fie numele Tau in veac si in veac! Nu numai ca mi-ai dat de mancare asa dupa cum cu umilinta Ti-am cerut, dar L-ai facut pe insusi satana sa plateasca pentru ea, si sa mi-o aduca acasa.
Cu toata dragostea pentru voi,
– un articol scris pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, de contributor: Preot Daniel Ivan
