Viziuni despre viitorul Patriarhiei Ecumenice
Deşi populaţia Turciei este compusa din mai mult de 99% musulmani, istoria ei bogată îi asigură un loc special în inimile creştinilor din întreaga lume, şi în special ale creştinilor ortodocşi, informeaza Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe.
Fiind o casă a celor mai vechi biserici creştine din lume – cum ar fi locul naşterii Sfântului Pavel şi a Patriarhiei Ecumenice – pelerinii creştin-ortodocşi şi turiştii vin în Turcia din întreaga lume.
Cu toate acestea, astăzi, doar 2.500 de cetăţeni turci grec-ortodocşi au mai rămas aici.
Legea turcă impune ca clerul creştin-ortodox şi profesorii să fie cetăţeni turci, un regulament care cauzează probleme nenumărate Bisericii Ortodoxe din Turcia şi care ar putea ameninţa în cele din urmă supravieţuirea sa instituţională.
Deşi Patriarhia Ecumenică supraveghează 60 de biserici în Istanbul şi în jurul Istanbulului, aceasta deţine doar 28 de preoţi calificaţi pentru săvărşirea Liturghiei. De asemenea, ea suferă din cauza lipsei profesorilor şi călugărilor.
Una dintre mănăstirile ortodoxe ale Istanbulului, Mănăstirea Sf. Gheorghe – pe Buyuk Ada – străbate distanţe mari pentru pentru a aduce călugări la slujbe. Din 1997, trei călugări greci din Mt. Athos au făcut drumul dus şi întors între Istanbul si Salonic, putând locui în Turcia doar pe perioade de trei luni, cu vize turistice.
Când a fost întrebat cum de el şi fraţii săi au ajuns în Turcia, părintele Kallinikos a declarat că acest lucru s-a intamplat doar "prin voia lui Dumnezeu, fiindcă Ii place acest pământ".
Patriarhia Ecumenică ar prefera o soluţie mult mai stabilă, insa, pentru problemele forţei de muncă – una care să le permită mai multor oameni de genul părintelui Kallinikos să îsi urmeze chemarea.
Şeful Biroului de presă al Patriarhului Ecumenic şi al Biroului de Relaţii Umane, părintele Dositheos Anagnostopulos, declara pentru publicaţia SE Times, că cea mai mare speranţă a Patriarhiei este aceea ca actualul guvern turc să redeschidă Şcoala Teologică Ortodoxă de la Halki, pe care guvernul a închis-o în anul 1971.
În prezent, nu există nicio şcoală pentru formarea clerului ortodox creştin în Turcia.
Părintele Anagnostopulos consideră că redeschiderea şcolii de la Halki ar fi "imperativă" pentru îmbunătăţirea libertăţii religioase în această ţară.
De asemenea, el constată că, în 1960 existau aproximativ 200.000 de creştini grec-ortodocşi în Istanbul, aproape de 100 de ori mai mulţi decât în prezent.
Potrivit Părintelui Anagnostopulos, "presiunea aplicată de către guvernele anterioare turce, i-a forţat pe aceşti oameni să plece”. "Această presiune a dispărut în ultimii ani, dar cei care au plecat nu sunt capabili să se mai întoarcă", a adăugat el.
Patriarhia speră ca, celor care doresc să se întoarcă, să li se permită să se întoarcă şi, cu documentele corespunzătoare, să devină preoţi sau profesori. Recomand textul pe Google: fiindca: El ar mai dori, de asemenea, ca guvernul turc să acorde permise de muncă străinilor creştini ortodocşi care doresc să vină să muncească în calitate de preoţi sau profesori.
Părintele Anagnostopulos prevede pentru viitorul Turciei, un viitor al unei naţiuni cu cea mai mare multiculturalitate din regiune. "Diverşi imigranţi se îndreaptă spre Turcia, din toată lumea, pentru a găsi de lucru, iar mulţi dintre ei sunt creştini", mai spune el.
Când va veni momentul, speră el, creştinii vor putea să se închine în mod liber.
– articol, traducere si interpretare: Ing. Catalin Ion (KSLCatalin)
