Descoperire in premiera: proprietarul unui papirus continand Noul Testament

Lacasuri Ortodoxe: Descoperire in premiera: proprietarul unui papirus continand Noul Testament

Anne Marie Luijendijk, cercetator la Universitatea Princeton, a identificat proprietarul unui papirus grec al Noului Testament in persoana lui Aurelius Leonides, un negustor de in din Egipt. Descoperit in sec. XIX la Oxyrhynchus – Egipt, papirusul contine versetele 1-7 din Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Romani.

©traducere si redactare pentru Lacasuri Ortodoxe: Clement-Viorel

„Este prima si singura situatie in care cunoastem cine a fost proprietarul unui papirus grec vechi al Noului Testament”, scrie Luijendijk in Jurnalul de Literatura Biblica. „Pentru cele mai multe manuscrise timpurii ale Noului Testament, nu cunoastem nici macar unde au fost gasite, ca sa nu mai vorbim de cei care le-au detinut”, continua ea.

Papirusul dateaza din perioada imparatului Constantin cel Mare. Constantin este imparatul roman care a pus capat sutelor de ani de persecutii ale crestinilor, acordandu-le acestora libertatea cultului. Decizia sa a permis raspandirea crestinismului in intregul imperiu si, printre altele, multiplicarea (copierea) Noului Testament. in prezent, datorita acestei noi descoperiri, putem cunoaste partial povestea unuia dintre acesti crestini.

„Exista cateva greseli de ortografie si o parte a versetului 6 este omisa”, au precizat Bernard Grenfell si Arthur Hunt in 1899, martori ai descoperirii. Ei au concluzionat ca papirusul a fost „fara indoiala, un exercitiu al unui invatacel”.

Pentru a afla Cine a detinut papirusul, profesorul Luijendijk s-a anjagat intr-o munca detectivistico-arheologica. Grenfell si Hunt mentioneaza in 1899 ca „papirusul a fost gasit legat impreuna cu un contract datand din 316 d.Hr.”.

Din pacate ei nu au specificat in mod concret despre ce document este vorba, fie pentru ca nu au fost foarte interesati de asta, fie ca erau preocupati de papirus, presupune Luijendijk.

Pentru aflarea acestui document disparut, Luijendijk a apelat la o baza de date moderna a papirusurilor, numita HGV (Heidelberger Gesamtverzeichnis), la documentele cu datarea 316 d.Hr. A descoperit 13 exemplare, dintre care numai 2 erau contracte. Unul reprezenta un contract de inchiriere a unui teren, iar celalalt era „un contract de vanzare a unui magar”. Luijendijk a dovedit ca al doilea contract, cel cu vanzarea magarului, iese din discutie. A ramas numai contractul de inchiriere a terenului. Ancheta a aratat ca el a fost descoperit in aceeasi perioada ca si papirusul, in urma unor cercetari fiind trasa concluzia ca papirusul si contractul se afla in stransa legatura.

Pe acest contract aparea un nume: Aurelius Leonides, un negustor de in din Egipt. Rezulta ca el detinea atat contractul, cat si papirusul cu Noul Testament.

O cercetare mai aprofundata a scos la iveala ca exista mai multe papirusuri din Oxyrhynchus (Egipt) care au apartinut lui Leonides. Acest fapt a dat posibilitatea lui Luijendijk sa reconstituie trecutul barbatului, descoperind si unele indicii in privinta modului in care s-a raspandit crestinismul in comunitatea sa.

Nu s-au aflat prea multe despre viata de familie a lui Leonides. Tatal sau se chema Theon, fara a se cunoaste numele mamei. Nu se stie nici daca a avut sotie sau copii. Luijendijk a declarat ca documentele detinute de Aurelius au fost datate intre anii 315 – 334 d.Hr. Probabil ca papirusul cu Noul Testament descoperit a fost scris prin 320 – 330, a apreciat ea, respectiv in timpul Sfantului Constantin cel Mare. Luijendijk a mentionat si ca Leonides „probabil provenea dintr-o familie instarita”. ?tim acest lucru, intrucat documentele sale includ cel putin o scrisoare in care era scris cu mana lui: „Eu, acelasi Leonides, am semnat”. in lumea veche doar o mica parte din populatie era capabila sa scrie si sa citeasca, deci „Leonides era un om educat”, scrie Luijendijk.

Documentele arata ca Leonides facea afaceri in doua sate din zona. „Majoritatea documentelor din arhiva sunt cereri de inchiriere a unor terenuri, pentru cultivarea inului, iar altele inregistreaza castigurile lui Leonides din afacerile cu in”, precizeaza Luijendijk in articolul sau.

Reiese si faptul ca Leonides era un lider al breslei locale. El a ocupat chiar o pozitie de conducere in domeniul lui, care se dobandea prin rotatie. Se pare ca periodic, el era presedintele lunar al breslei. Relatiile din interiorul breslei este posibil sa fi favorizat raspandirea crestinismului in comunitate.

Documentele prezinta si o relatie de afaceri a lui Leonides cu un membru al bisericii primare, pe nume Ammonius. impreuna, cei doi „au inchiriat cinci arouras (acri – n.r.) in scopul cultivarii inului”, in anul 318. Se cunoaste ca in anul 304, cu 14 ani inaintea acestei afaceri, Ammonius a fost prins in timpul persecutiei pornite impotriva Bisericii. „Acest Ammonius apare in alt document, referitor la confiscarea bunurilor bisericesti din timpul asa-numitei Marea Persecutie”, scrie Luijendijk. El este identificat drept „Ammonius, fiul lui Copres, citet la biserica satului Chysis”. in functia de citet, recita pasaje biblice in timpul slujbelor. Aceasta meserie presupunea ca Ammonius stia sa citeasca. „Astfel, prin relatia sa de afaceri cu un citet, descoperim o alta conexiune, desi mai mult indirecta, intre Leonides si manuscrisele crestine”, continua Luijendijk.

De asemenea, se deschide un alt punct de vedere: acela ca Leonides ar fi putut fi un citet el insusi, folosindu-si educatia in slujba Bisericii, lecturand din cartile sfinte la adunarile bisericesti. Este oare posibil ca insusi Leonides sa fi scris pe papirus din Noul Testament?

Nu putem sti cu siguranta raspunsul la aceasta intrebare. insa, sub primele sapte versete din Epistola lui Pavel catre Romani, apare alt nume: Aurelius Paulus. Acest nume nu mai apare pe niciun alt document pus in legatura cu Leonides. Sa fi fost el scribul papirusului sau scribul (ramas necunoscut) a vrut sa scrie ceva despre cineva cu acest nume? Luijendijk sugereaza cateva posibilitati in articolul ei, pe aceasta tema.

intr-adevar, nu putem sti cine a scris papirusul. Dar, datorita acestui tip de munca detectivistica, stim cine a fost proprietarul sau, o premiera pentru un text vechi al Noului Testament.

articol publicat in paginile scrise MONITOR Lacasuri Ortodoxe® nr. 53/2011