Primul-ministru turc, Erdogan, retraseaza Constitutia Turciei. Cum poate fi un musulman devotat, bun pentru crestini?

Analiza si traducere dupa un articol publicat de revista NewsWeek / iunie 2011 – KSLCatalin

Ca adolescent, crescut intr-un cartier dur din istanbul, Recep Tayyip Erdogan a trebuit sa studieze, cu gandul sa ajunga un cleric islamic. Visul sau, insa, avea sa ramana acela de a fi jucator profesionist in echipa de fotbal locala Kasimpasa. in final, el devine: primul-ministru al Turciei.

Acum, dupa noua ani la putere, Erdogan vine cu un ambitios program care include o retrasare a Constitutia Turciei. Acum, studentul la Teologie din Kasimpasa vrea sa refaca specificatiile legate de restrictiile privind libertatea religioasa; sa creeze o puternica presedintie, in stil frantuzesc (probabil fiindca ii revin personal mai multe puteri), si sa faca astfel incat judecatorii din aceasta tara, universitatile, armata sa fie mai responsabile in fata Parlamentului: o lista care atrage atentia multor turci, si prietenilor Turciei.

Elita seculara veche a Turciei se teme insa de calea islamista a lui Erdogan, care permite radacinilor partidului AK sa aiba un cuvant de spus in numirea judecatorilor, directorilor de scoala, rectorilor universitari, iar tara sa devina mai musulmana si mai conservatoare. Politicienii si expertii din America si israel nu sunt incantati de ideea conferirii unei puteri sporite lui Erdogan, mai ales dupa ce a reclamat existenta unei conspiratii evreiesti la adresa lui in timpul campaniei electorale. Si comentatorii politici din Turcia sunt tot mai preocupati de intoleranta lui Erdogan la adresa criticii. Un ziar ostil al unui magnat a fost atacat prin proceduri si taxe fiscale, in timp ce alti peste 60 de ziaristi turci zac in inchisori – mai multi decat in China.

In mod neasteptat, recent, Turcia insa si-a schimbat atitudinea fata de mica comunitate crestina antica. Erdogan ar putea fi un musulman devotat profund, iar partidul sau dominat de idei “non-drinking”, de purtarea valului musulman. Scopul acestei intoarceri, in ciuda istoriei islamice, este ca Erdogan sa pledeaze pentru o inmuiere a normelor anti-crestine ale Turciei, vechi de 80 de ani. Cel mai semnificativ gest a fost ajutorul acordat in spiritul salvarii Patriarhiei vechi de 1.700 de ani, de la Constantinopol.

Actualul Patriarh Bartolomeu I, este episcopul senior al Bisericii Ortodoxe si liderul spiritual al celor 300 de milioane de credinciosi ortodocsi din intreaga lume. Dar legea turca (1923) insista ca Patriarhul si toti membrii Sinodului sa fie cetateni turci. Sfarsitul institutiei era aproape. Printr-o ordonanta speciala, legata de acest punct sensibil, Erdogan a salvat, probabil, institutia condusa de Bartolomeu (vezi ARHiVA Lacasuri Ortodoxe).

Guvernul lui Erdogan a mai adoptat, de asemenea, si o noua lege care sa permita crestinilor sa-si revendice terenurile si proprietatile confiscate ilegal in ultimele decenii. O biserica veche armeana, din estul Turciei, abandonata in timpul masacrarii a sute de mii de armeni de catre otomani, in 1915, a fost restaurata pe cheltuiala statului, iar preotilor armeni li s-a permis sa slujeasca acolo (vezi ARHiVA Lacasuri Ortodoxe)”. Recent, Sfanta Liturghie a putut fi oficiata si in Manastirea ortodoxa Sumela (vezi ARHiVA Lacasuri Ortodoxe).

Motivatia lui Erdogan este insa una simpla: acordarea mai multor drepturi crestinilor, controlul asupra proprietatilor si educatia religioasa, vor deschide de fapt calea institutiilor islamice catre mai multa libertate. Pana si clericii de top din Turcia au ajuns sa prezinte destul de des atuul apararii drepturilor crestine. “Libertatea minoritatilor religioase inseamna libertatea noastra”, a declarat recent, la o conferinta, Mehmet Gorm, membru al Partidului AK, in calitate de sef al Directiei turce a Cultelor.

“Noi vom simti aceleasi presiuni pe care le creem”. Este o declaratie de solidaritate interconfesionala frumoasa, dar nu doar atat. Adevarat, turcii ultranationalisti sunt la fel de suspiciosi fata de crestini, ca si de islamisti. Scopul Partidul AK, “in plan secund”, urmareste stimularea puternica a unui islam urias, prin sponsorizarea construirii de moschei in toata tara.

In acelasi timp, in toate scolile se preda modul in care armatele crestine din Grecia incercau “sa inabuse Republica Turca in fasa”, in 1923. Elevii sunt, de asemenea, invatati ca aceste natii sunt periculoase: armenii i-ar fi masacrat pe turci in 1915, si nu invers. Turcii inca “otravesc cu minciuni”, spune Rakila Dink, vaduva lui Hrant Dink, redactor al unui ziar cu sediul in istanbul, publicat in limba armeneasca, impuscat de ultranationalisti.

Fara niciun dubiu insa, conchide autorul articolului aparut in “NewsWeek”, tanarul din Kasimpasa, aproape sa devina imam, este primul care face mutari in sensul vindecarii unui secol de ura de tip nationalist.

Analiza si traducere dupa un articol publicat de revista NewsWeek / iunie 2011 – KSLCatalin