Credinta nu este o chestiune care tine de cosmetica-

Credința nu este doar o chestiune de “cosmetica”, ci una de caritate activa, a explicat Papa Francisc, în predica sa de dimineață din Casa Santa Marta, ieri, conform Radio Vatican.

El a atras atentia asupra Evangheliei de la Luca 11:

“37. Şi pe când Iisus vorbea, un fariseu Îl ruga să prânzească la el; şi, intrând, a şezut la masă.

38. Iar fariseul s-a mirat văzând că El nu S-a spălat înainte de masă.

39. Şi Domnul a zis către el: Acum, voi fariseilor, curăţiţi partea din afară a paharului şi a blidului, dar lăuntrul vostru este plin de răpire şi de viclenie.

40. Nebunilor! Oare, cel ce a făcut partea din afară n-a făcut şi partea dinăuntru?

41. Daţi mai întâi milostenie cele ce sunt înlăuntrul vostru şi, iată, toate vă vor fi curate”.

Papa Francisc a subliniat replica necruțătoare a lui Hristos: “Iisus condamnă această spiritualitate cosmetica, prin care “credinciosul” încearcă să arate bine, frumos – desi adevăratul sau interior este cu totul altul. Iisus ii condamnă pe oamenii bunelor maniere, dar pentru obiceiurile lor rele, aceste obiceiuri care nu se văd, dar care sunt practicate în secret. Totul parea la locul sau: acestor oameni le plăcea să se plimbe pe străzi, sa fie văzuti rugându-se…

“Vedeti? Există două adjective pe care El le folosește aici, distincte, dar legate intre ele: lacomia si răutatea (rapire si viclenie).”

Iisus ii va numi pe acesti farisei “morminte văruite”, in Evanghelia după Matei. Aici, el îi invită mai degrabă să dea milostenie, care în tradiția biblică – atât în ​​Vechiul, cat si in Noul Testament – reprezinta o piatră de încercare și un model de dreptate. Astfel de opere de caritate sunt esențiale, a explicat el.

“Ceea ce foloseste, este credința – care credință? Cea “care lucrează prin dragoste” – aceasta le-a spus, Iisus, fariseilor: o credință care nu consta numai in recitarea Crezului – noi toți credem în Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, in viața veșnică. Noi toți credem! Aceasta, însă, este o credinta statică, nu una care sa insemne “muncă” (slujire). In ceea ce invocă Iisus Hristos, apare munca grea care vine din credință, sau mai degrabă credința care lucrează prin iubire, milostenia, în cel mai larg sens al cuvântului: detașarea de dictatura banului, de idolatria câștigului. Fiecare dorință dezordonata ne îndepărtează de Iisus Hristos”.

Papa Francisc a amintit un episod din viața unui fost confrate, părintele iezuit Arrupe, Superior General al iezuiților intre anii ‘60 – ‘80.

Într-o zi, a povestit Papa, o doamnă bogată l-a invitat pe pr. Arrupe într-un loc, să-i dea bani pentru misiunile din Japonia, la care acesta lucra. Ea i-a inmanat un plic, din pragul unei clădiri, direct in strada, în fata reporterilor și fotografilor, iar pr Arrupe a spus că a trecut printr-o “mare umilință”, dar a acceptat banii, “pentru oamenii săraci din Japonia”. Când a deschis plicul, inauntru erau doar… 10 dolari.

“Iisus ne da acest sfat: Nu trâmbița!. Iar al doilea sfat: Nu da doar din ceea ce ai in exces – și a vorbit despre o femeie în vârstă, care a dat tot ce avea pregatit pentru traiul sau, și a pretuit-o pe femeie pentru ceea ce a facut – dar ea făcuse totul aproape in secret, pentru ca ii era rușine ca nu era in stare să dea mai mult”.