Tatal PS Ioachim s-a mutat la Domnul. Mesajul Patriarhului

Mesajul de condoleanţe al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la trecerea la cele veşnice a domnului Neculai Giosanu, tatăl Preasfinţitului Părinte Ioachim Băcăuanul:

Familiei Preasfinţitului Părinte IOACHIM BĂCĂUANUL,

Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului

Preasfinţite Părinte Ioachim,

Preacuvioasă Maică Iosefina,

Îndurerată familie,

Întristată adunare,

Am aflat cu multă durere de trecerea din această viaţă a tatălui Neculai Giosanu, fiu vrednic al Bisericii noastre.

Iubit de cei din jur şi de familia sa, domnul Neculai Giosanu reprezintă pentru cei care l-au cunoscut şi iubit modelul de „părinte creştin”, înnobilat de virtuţi, un tată care şi-a crescut copiii în dragoste faţă de Dumnezeu şi de neam, care s-a bucurat să ştie că doi din cei opt copii ai săi au ales viaţa monahală, devenind slujitori vrednici ai Bisericii noastre: Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului şi Maica Stavroforă Iosefina, stareţa mănăstiri Văratec, din judeţul Neamţ.

Domnul Neculai Giosanu a fost luptător în cel de-al Doilea Război Mondial, purtând apoi cu cinste şi demnitate statutul de veteran de război.

Toată viaţa şi-a dedicat-o familiei sale; a fost un bun gospodar, un om harnic şi darnic, cu o înţelegere profundă a rostului vieţii, a încercărilor şi suferinţelor, a bucuriei şi binecuvântării lui Dumnezeu.

Un vechi proverb românesc ne spune că pomul bun se cunoaşte după roade. Putem vedea astăzi că rodirea domnului Neculai Giosanu a fost bogată şi binecuvântată. Bunul Dumnezeu l-a binecuvântat pentru credinţa sa cu o familie frumoasă, plină de iubire şi recunoştinţă.

În aceste momente de întristare şi doliu vă aducem aminte cuvintele Sfântului Apostol Pavel: “Nu vă întristaţi ca cei care nu au nădejde; pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El” (1Tesaloniceni 4, 13-14).

În acest ceas de vremelnică despărţire până la Învierea cea de obşte, ne rugăm Mântuitorului Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească cu drepţii sufletul robului Său Neculai, în lumina Împărăţiei Cerurilor unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit, iar familiei îndoliate şi tuturor celor care l-au iubit şi preţuit, să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

Veşnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părinteşti condoleanţe şi binecuvântări pentru familia îndurerată,

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române