Sfânta Mănăstire Cozia şi-a serbat hramul „Sfânta Treime”

Situat la 3 km de staţiunea balneo-climaterică Călimăneşti-Căciulata, pe malul drept al Oltului şi la circa 20 de km nord de Râmnicu Vâlcea, ansamblul mânăstiresc de la Cozia, cu hramul ”Sfânta Treime”, la început a fost cunoscut sub numele de „Mănăstirea Nucet”, abia mai târziu primind numele de ”Cozia”, după muntele din vecinătate.

Biserica mare cu hramul „Sfânta Treime”, armonios proporţionată, cu ornamentaţie bogată, a fost construită de meşteri din Moravia, după modelul bisericii sârbeşti din Cruşevăţ, din piatră albă tare, între anii 1387 şi 1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. Concepută după planul trilobat, ea surprinde prin precizia şi perfecţiunea realizării artistice. A fost sfinţită la 18 mai 1388. Partea superioară a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor şi pictura din pronaos datează din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pictura a fost renovată în 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a făcut şi fântâna care îi poartă numele, după cum se vede într-un fragment de inscripţie. Între anii 1706 şi 1707 i-a fost adăugat pridvorul, s-a refăcut pictura din incintă şi s-au adăugat cerdacurile, chiliile şi s-a reconstruit havuzul cu apă (baptisteriul din faţa bisericii). Toate acestea s-au făcut de către paharnicul Şerban Cantacuzino. Pictura originară se păstrează în naos, unde pe peretele de vest sunt pictaţi Mircea şi fiul său Mihail în costume de cavaleri, iar în stânga se află portretul lui Şerban Cantacuzino.

În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea şi al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei şi decedată în 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale şi datează din 1938.

După anul 2000, prin purtarea de grijă a părintelui stareţ Arhim. Vartolomeu Androni, aici au fost ridicate mai multe corpuri de chilii şi un atelier de tâmplărie şi sculptură.

În cadrul mănăstirii sunt organizate simpozioane, conferinţe, expoziţii şi manifestări cultural-religioase. Complexul monahal de la Cozia găzduieşte grupuri de credincioşi, tineri şi copii, care participă la tabere şcolare, iar mănăstirea este vizitată de pelerini din toată lumea.

Mănăstirea Cozia rămâne cea mai reprezentativă ctitorie a domnitorului Mircea cel Bătrân, dar are şi o mare însemnătate în ceea ce priveşte cercetarea studiului de cultură şi artă a poporului nostru în secolul al XIV-lea, fiind o bogată sursă de documentare pentru arhitectura, sculpturile în piatră şi lemn, ca şi în pictură.

In data de 4 iunie 2012, Mănăstirea Cozia, ctitoria marelui voievod Mircea cel Bătrân, într-un cadru liturgic solemn şi-a serbat patronul spiritual, pe Marele, Puternicul şi Iubitorul de oameni Dumnezeu, în Sfânta Treime. Praznicul a început în seara zilei de 3 iunie, cu slujba Privegherii, şi a continuat a doua zi, cu Acatistul „Sfintei Treimi” şi Sfânta Liturghie.

Slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului înconjurat de un sobor de peste 40 de preoţi şi diaconi, de la parohiile şi mănăstirile din Eparhie şi din ţară. După Sfânta Liturghie a fost săvârşită slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii acestei sfinte mănăstiri.

La final, Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul a ţinut un cuvânt de învăţătură.

La sărbătoare au fost prezenţi stareţi şi stareţe ale mănăstirilor vâlcene, preoţi şi sute de pelerini din ţară care vin, an de an, la hramul mănăstirii Cozia. Răspunsurile la strană au fost date de grupul psaltic „Sfântul Efrem Sirul” din Sibiu, dirijat de Elisei Roncea.

Mulţumind tuturor pentru participare, părintele Arhimandrit Dr. Vartolomeu Androni, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului şi Stareţul Mănăstirii Cozia, a conchis: „Marele Domnitor Mircea cel Bătrân a fixat acest hram ca pe o corolă în cinstea Sfintei Treimi: Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt. … Această sărbătoare a Sfintei Treimi înseamnă pentru noi creştini ortodocşi, axiomă şi este pliroma legăturii lui Dumnezeu cu omul, pentru că omul se mântuieşte numai în Tatăl, în Fiul şi în Duhul Sfânt. Aceasta ne îndreptăţeşte să gândim şi să credem că trebuie să fim şi noi toţi creştinii una, pentru că –

– pentru Agentia de stiri Lacasuri Ortodoxe, un articol de: contributor Arhidiacon Ioan Liviu Găman