Intram in Noul An Bisericesc – 1 septembrie – Cuvant al Patriarhului Bartolomeu, 2017

Foto: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu

Licenta de utilizare: Massimo Finizio [CC BY 3.0 [https://creativecommons.org/licenses/by/3.0] ], via Wikimedia CommonsNumar de protocol 702

† Bartolomeu,prin Harul lui Dumnezeu Arhiepiscop de Constantinopol, Noua Romă și Patriarh Ecumenic,

Pacea și mila Domnului nostru, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Autorul întregii creații, să fie cu toată pleroma bisericească

Incepe Noul An Bisericesc – 1 septembrie – Cuvant al Patriarhului Bartolomeu, 2017Frați și copii iubiți în Domnul,Prin Harul lui Dumnezeu, intrăm acum in noul an bisericesc, continuând prin „prin dragostea lui Dumnezeu manifestata în Iisus Hristos“, să depunem mărturie și să justificam „speranța noastră“ vie în Biserică, trăind în Hristos Care a promis sa fie cu noi “în fiecare zi până la sfârșitul veacului”.

Sunt douăzeci și opt de ani de cand, printr-o decizie sinodală, Patriarhia Ecumenică a stabilit ca Sarbatoarea “Inceputul Noului An Bisericesc” sa fie „Zi de Protejare a Mediului“, în cadrul căreia, rugăciuni și cereri „pentru întreaga creație“ sunt adresate din Centrul Sfant al Ortodoxiei.

Enciclica patriarhală lansata cu această ocazie a invitat lumea ortodoxă și întreaga lume creștină să facă, în această zi, rugăciuni de mulțumire catre Creatorul tuturor, pentru „marele dar al Creatiei“, și sa ceara protectia Sa. Exprimăm cu umilință bucuria și satisfacția noastră pentru ecoul și rodnicia acestei inițiative a Bisericii Constantinopolului. Am arătat care sunt rădăcinile duhovnicesti ale crizei ecologice, nevoia de a penaliza și de a repune in prim plan valorile omului modern.

Intram in Noul An Bisericesc – 1 septembrie – Cuvant al Patriarhului Bartolomeu, 2017S-a dovedit că exploatarea și distrugerea creației este o pervertire și o alterare a etosului creștin; că nu este o consecință inevitabilă a poruncii biblice ‘să aduceti roada si sa va inmultiti’; comportamentul anti-mediu este o insultă la adresa Creatorului și o faradelege la adresa poruncilor Lui, iar acest comportament este contrar destinației reale a ființei umane. Nu poate exista o dezvoltare viabilă în detrimentul valorilor spirituale și al mediului natural.

Sfânta Mare Biserica a lui Hristos continuă să evidențieze potențialul ecologic al credinței noastre ortodoxe, arătând utilizarea euharistică a creației, funcția credinciosului, de „oficiant“ al Creatiei, care fără odihnă se raporteaza la Creatorul a toate, și valoarea incomparabilă a spiritului ascet, ca pe un antidot pentru eudaimonismul contemporan [Eudaimonismul este o concepție filozofică care definește acțiunile care duc la fericire. Eudaimonia poate fi obținută prin intermediul plăcerilor. N. LO] Într-adevăr, respectul pentru creație aparține nucleului tradiției ortodoxe.

Suntem foarte preocupați de faptul că, pe masura ce criza ecologică, fara indoiala, se va agrava, omenirea va refuza, în numele dezvoltării economice și al aplicațiilor tehnologice, sa asculte apelul de a schimba radical comportamentul față de creație. În mod evident, degradarea deja suferita de mediul natural este o consecință a unui model concret de dezvoltare economică, ce nu este interesat de efectele sale anti-ecologice. Beneficiile pe termen scurt, asociate cu îmbunătățirea nivelului de trai în unele regiuni ale Pământului, pur și simplu ascund irationalitatea care consta in exploatarea și jefuirea creației.

Cuvant al Patriarhului Bartolomeu, in 2017, la Inceputul Noului An BisericescActivitatea economică ce nu respectă lacasul vieții este anti-economică și nicidecum economică. Economia agresiva, practicata in globalizare, este asociata în prezent cu dezvoltarea rapidă a științei și tehnologiei, care, în ciuda beneficiilor lor, vin cu o atitudine orgolioasa la adresa creatiei si a exploatarii diverse a acesteia. Contemporanul nostru știe, dar se comportă ca și când nu ar ști. El știe că natura nu este reînnoita pentru un termen nelimitat, dar nu este interesat de consecințele negative asupra mediului „piață a tehnologiei“. Este într-adevăr un amestec exploziv de economie neînfrânata și de stiinta, adică, o încredere nelimitată în puterea științei și a economiei, care crește riscurile la adresa integritatii creației și a fiintei umane.

Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe a numit cu înțelepciune și în mod clar riscurile „economiei de drept“, adică o economie emancipata în comparație cu necesitățile vitale ale ființei umane care pot fi satisfacute, într-un mod valabil, numai într-un mediu natural viabil; el a propus o economie durabilă, „bazată pe principiile Evangheliei“, și soluționarea problemei contemporane de mediu, „bazată pe principiile tradiției creștine“. Confruntându-se cu amenințările contemporane, tradiția Bisericii solicită o schimbare radicală „în atitudini și comportament“ în ceea ce privește creația, o adoptare a spiritului ascetic al „cumpătării și moderației“, pentru a infrange “lăcomia”, “cultul nevoilor și sentimentul posesiei”. Sfântul și Marele Sinod a subliniat, de asemenea, “aspectele sociale și consecințele tragice ale distrugerii mediului natural”.

1 septembrie 2017 – Cuvant al Patriarhului Bartolomeu, la Inceputul Noului An liturgic BisericescConformandu-Ne deciziilor acestui Sinod, în actuala Noastră enciclică, punem accentul pe relația strânsă dintre problemele sociale și cele de mediu; pe faptul că ele își au rădăcina în “inima nebunului” fără de Dumnezeu, în păcat, în abuzul fata de libertatea pe care Dumnezeu i-a acordat-o omului. Distrugerea mediului și a societății este întotdeauna precedată de o “rasturnare a valorilor” care provin din interior, de o descompunere spirituală și morală. Atunci când acestea domină inteligența și inima noastră, atitudinea pe care o avem față de aproapele nostru, precum și față de creație, este în mod inevitabil posesivă și necorespunzătoare. Potrivit Evangheliei, “pomul bolnav” produce mereu “roade rele”.

Subliniem, deci, că reconsiderarea creației și cea a ființei umane au aceeași sursă și acelasi punct de plecare, constand in reînnoirea în Hristos a omului și in libertatea sa binecuvântată. În mod similar, distrugerea mediului și nedreptățile sociale merg împreună, dupa cum comportamentul ecologic și solidaritatea socială sunt indisolubile.

1 septembrie – Intram in Anul nou liturgic BisericescEste de la sine înțeles că, pentru a face față crizei plurivalente cu care omenirea, civilizația și lacasul ei se confruntă astăzi, o mobilizare de toate partile și un efort comun sunt necesare. În mod similar, în cazul unor probleme majore, al crizelor care se intrepatrund cu mediul natural și societatea, este imposibil sa se reuseasca un front comun, fără o cooperare intercrestina si interreligioasa. Dialogul este locul potrivit pentru evidențierea tradițiilor ecologice și sociale, a conștiinței ecologice și sociale; pentru o critica constructiva la adresa modelelor exclusiv tehnologice și a progresului economic individualist și sociocentric, care funcționează în detrimentul creației și al civilizației umane.

Concluzionand, in încheiere, subliniem încă o dată respectul ireductibil pentru creatie și persoana umană, facem apel la toți oamenii de bună credință, să se alăture luptei bune pentru protejarea mediului natural și pentru construirea solidaritatii, și ne rugăm la Domnul, Dătătorul tuturor celor bune, prin mijlocirea Sfintei Sale Maici, sa-Si binecuvanteze fiii cu ‘o inimă care se consumă pentru toată creația’, ‘încântata de ajutorare si de fapte bune’.

1 septembrie 2017† Bartolomeu al Constantinopolului,mijlocitor al vostru înaintea lui Dumnezeu.