“Spre rastignirea egoismului din noi”, cu PF Parinte Patriarh Daniel

“Spre rastignirea egoismului din noi”, cu PF Parinte Patriarh Daniel

Este evident “mai uşor să lupţi împotriva celor din jur, decât să lupţi împotriva propriului tau egoism”, avertiza In predica sa, din data de 17 ianuarie 2013, Patriarhul Romaniei. Iar modelul ne este oferit chiar de cel ce a fost praznuit in aceasta zi, fiind recunoscut atât în Biserica Răsăriteană cât şi în cea Apuseană, drept “parinte al monahismului”: Sfântul Cuvios părintele nostru Antonie cel Mare.

Avem “tendinta justificarii comportamentului egoist”, dar trebuie sa invatam de la sfinti ca “rastignirea acestui egoism” i-a dus pe ei la “eliberarea de lăcomia de avere, de lăcomia plăcerii şi de lăcomia de putere”- explica Intaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane, in predica sa.

Avem o mare nevoie astazi de oameni care sa trăiasca Evanghelia – mai precizeaza Patriarhul Daniel – “printr-o răbdare şi stăruinţă continue”. Ceea ce s-a demonstrat a fi, insa, mai greu in viaţa călugărească, dar şi în cea creştină, este exact aceasta facere “permanenta a binelui”, timp in care sa ajungi sa te consideri si inferiorul celorlalţi.

Răstignirea duhovnicească ajunge, astfel, in centrul cuvantarii Preafericirii Sale, atat in viata monahala cat si in viata familiala, intr-o zi in care adevarata multime de oameni avea sa il inconjoare in incinta Paraclisului Patriarhal, un sfant lacas care adaposteste, printre alte odoare de mare pret, si o binecunoscuta icoană făcătoare de minuni a hramului sau.

Caci, “dacă nu ar fi familii creştine bune, nu am avea nici tineri care să vină la mănăstire”, mai aminteste Preafericitul Parinte, vorbind despre aceste “două mâini misionare ale lui Dumnezeu”, prin care El lucrează în lume.

“Să ne ajute Bunul Dumnezeu si să iubim pe sfinţii Săi”, a încheiat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, fiindca tot ei sunt si aceia care ne-au confirmat, prin viaţa lor, biruinţa duhului asupra “gândirii egoiste trupeşti”.

Iar “numai cei care se străduiesc să lupte astfel simt şi pacea şi bucuria lui Dumnezeu”.

Si, totusi, Sfântul Antonie avea sa se intrebe: Doamne, ce vrei să fac, ca eu să fiu mai bun? Iar daca cineva va fi mai bun ca mine, arata-mi-l mie!.

Si Dumnezeu raspunde: “există un cizmar care are familie şi care e mai bun decât tine, se roagă de trei ori pe zi şi împarte din câştigul lui şi săracilor.”

Caci in lume, nu s-au mantuit mai multi sfinti din manastire, decat din viata de parohie… “Şi pentru că s-a umplut de pace, de înţelepciune şi lumină”, Sfântul Cuvios părintele nostru Antonie cel Mare, “putea dărui pace sufletească, lumină şi înţelepciune si celor care veneau la el”.