Sfanta Coroana de Spini, moaste si relicve nestiute, intr-o Franta colonizata de Ortodoxie

Chiar daca Franța contemporana urmareste sa fie un model de stat laic, totusi multe relicve care se pastreaza inca in aceasta tara tradeaza Crestinismul in teritoriu. Unele dintre acestea datează din perioada în care Bisericile Ortodoxă și Catolică nu erau despartite. Despre aceste obiecte sfinte, precum și despre situația Ortodoxiei în Franța, va prezint un articol pe care l-am tradus dupa un interviu realizat in ultimele zile de o revista de cultura ruseasca. Parintele intervievat este preotul rus Nicolae Nicicin, din comunitatea Sf. Elena din Paris.

Revista de cultura: Părinte Nicolae, de cand au inceput aceste pelerinaje din ziua de azi, dinspre Rusia spre Franța?

Pr. Nicolae Nicicin: Totul a început în anul 1997, prin rugăciunea pe care am rostit-o în Biserica pariziana Saint-Leu-Saint-Gilles, in fata moastelor Sfintei Elena. Apoi, a avut loc o anumita conștientizare în Rusia: Parisul nu este doar un centru de cultură, ci este, in egala masura, un punct crucial al lacasurilor sfinte.

Revista de cultura: Principala descoperire pentru ortodocsi a fost, cu siguranta, Sfanta Coroana de Spini…

Pr. Nicolae Nicicin: Am descoperit ca Notre-Dame de Paris găzduieste Coroana de Spini si am ajuns sa ne inchinam în fiecare prima vineri a lunii. Am organizat prima rugăciune in fata Coroanei de Spini, în anul 2004. Și, după ce Patriarhul Alexei al II-lea, în 2007, a venit la Paris și s-a inchinat in fata Sfintei Coroane de Spini a Mantuitorului, au inceput sa vina oameni din ce in ce mai multi, din toate părțile Rusiei.

Revista de cultura: Cum ati inceput sa studiati relicvele ortodoxe?

Pr. Nicolae Nicicin: Am terminat Facultatea de Matematica și am ramas, prin vocatie, un om de stiinta. Ajuns la Paris, am absolvit Institutul de Teologie Ortodoxă Sf. Serghie și m-am dedicat studierii relicvelor. Prima mea descoperire au fost moaștele Sfintei Elena; iar autenticitatea lor a fost darul care m-a facut sa inteleg ca Franta detine ceva mult mai valoros decât tehnologiile moderne și civilizația avansată. Am dezvoltat o metodologie pentru studiul relicvelor, care mi-a permis să mă conving că grupul de crengute din Notre Dame nu era un fals, ci adevărata Coroană de Spini a Mântuitorului.

Revista de cultura: Dar, cum de Coroana de Spini se gaseste in Paris?

Pr. Nicolae Nicicin: În anul 1239, cruciații au adus Coroana de Spini, de la Constantinopol, in Paris. Suntem obișnuiți să ii consideram pe cruciati ca fiind hoti brutali. Dar, daca acestia au fost bratul lui Dumnezeu? Pentru ca, o mare parte din ceea ce ei nu au reusit sa aduca din actuala Turcie, acum nu mai exista si nu i ne mai putem inchina. Iar Coroana de Spini a devenit o sursă de har pentru intreaga Franța, si chiar pentru multe alte țări.

Revista de cultura: Din gurile pelerinilor rusi am auzit pentru prima dată că Sfanta Camasa a lui Hristos [https://stiri.lacasuriortodoxe.ro/tematic/sfinte-moaste/3622-camasa-lui-hristos-10-iulie.html] se gaseste in Argenteuil.

Pr. Nicolae Nicicin Da, in secolul al optulea, Charlemagne i-a oferit aceasta Camasa fiicei sale – staretă a Mănăstirii din Argenteuil. Știm că Shah-ul persan i-a daruit un fragment din această relicvă – Camasa lui Hristos – duhovnicului lui Mihail Romanov – Patriarhul Filaret.

Revista de cultura: Acoperamantul Maicii Domnului, din Catedrala din Chartres, este un obiect special al cultului ortodox.

Pr. Nicolae Nicicin: Acoperamantul Maicii Domnului este un simbol al protecției și mijlocirii Sfintei Maria. Acoperamantul Maicii Domnului, ca si Coroana de Spini, a fost adus de la Constantinopol (deși mult mai devreme – la sfarsitul secolului al nouălea) și a jucat un rol eliberator în istoria Chartres. În 911, vikingii au asediat orașul. Episcopul a apărut cu Acoperamantul Maicii Domnului pe zidurile orașului și vikingii au fost orbiți brusc, după care s-au retras. În anul următor, liderul lor, Rollo, a fost botezat și, din banditul care era inainte, a devenit… primul Print al Normandiei.

Revista de cultura: Foarte puțini francezi stiu, astazi, ca Moastele Sfintei Maria Magdalena, întocmai cu Apostolii, sunt păstrate în Biserica Madeleine.

Pr. Nicolae Nicicin: E adevărat. Începând cu secolul al XIX-lea, când Biserica Madeleine din Paris a fost construita, s-au transferat aici Moaștele Sfintei Maria Magdalena, spre bucuria crestinilor din capitala. Înainte, acestea erau pastrate în sudul Franței, în micul sat Saint-Maximin unde, conform istoriei, Maria Magdalena a petrecut 30 de ani din viața sa.

Revista de cultura: Mai exista si alte reclive in Franta, despre care sa nu stim?

Pr. Nicolae Nicicin: Eu ma ocup de sfintele moaște care au jucat un rol major în istoria crestinatatii. Mai exista, in micul oraș Cahors, un voal – o panza în care a fost înfășurat Capul Mântuitorului la înmormântarea Sa. La 50 km de Amiens, într-un oraș mic, se afla pastrat Capul Sfintei Ana – mama Maicii Domnului. Lângă Grenoble, există Moastele Sfantului Antonie cel Mare. Va amintiti entuziasmul cu care rușii au intampinat si au cinstit Braul Maicii Domnului [https://stiri.lacasuriortodoxe.ro/tematic/sfinte-moaste/date-despre-modul-in-care-a-fost-venerat-braul-maicii-domnului-in-rusia-2011.html] , care fusese adus din Muntele Athos? În Franța, în Valea Loarei, se pastreaza un alt Brau [https://stiri.lacasuriortodoxe.ro/tematic/sfinti-si-sarbatori/4026-punerea-in-racla-a-braului-maicii-domnului-31-august.html] care a apartinut Maicii lui Domnezeu.

Revista de cultura: Dacă am înțeles corect, catolicii nu cinstesc cu adevarat aceste relicve?

Pr. Nicolae Nicicin: Din păcate. Oamenii nu sunt interesați de aproape niciuna. Sunt insensibili. Se poate vorbi chiar despre o indiferență religioasă franceza. Și aceasta se manifestă, în special, prin faptul că toate catedralele lor sunt goale. Astăzi, când cultul Coroanei de Spini a Mantuitorului se desfasoara in Notre Dame, primesc telefoane mereu din Rusia, prin care mi se solicita sa ii ajut sa participe la rugaciune si pelerinaj. Rușii pur și simplu nu pot să creada că închinarea începe la ora 15 și se termină cu doar o jumătate de oră mai târziu și ca nu iti trebuie nicio invitatie speciala. O jumatate de ora este suficienta. Din 200 de persoane care vin aici, jumătate sunt ortodocși.

Revista de cultura: Ce relație aveți cu pelerinii nostri catolici?

Pr. Nicolae Nicicin: Este foarte buna. Ordinul Cavalerilor Sfântului Mormânt organizează pelerinajul si inchinaciunea Cununii de Spini și vand carti postale la Notre Dame. În ultimii ani, „castigurile” lor, gratie ortodocsilor, s-au inmultiti de 5 ori. În plus, atunci cand catolicii nu au in timpul zilei decat o persoana care sa cante, le aduc eu din Rusia un cor intreg. Pentru ei, este ca si cand le fac un cadou. Sunt recunoscători și se bucura. Și, astăzi, tocmai cu ajutorul pelerinilor rusi, asistăm la o revigorare a cultului Coroanei de Spini.

Revista de cultura: Cativa francezi, dintre cunostintele mele, s-au convertit la Ortodoxie. Este, aceasta, o tendință?

Pr. Nicolae Nicicin: Să ne amintim, dacă vă place, de secolul al XIX-lea, de acea perioada in care unii reprezentanți ai elitei rusesti s-au convertit la credința catolică. Astăzi, vedem opusul. Elita franceză devine din ce în ce în ce mai ortodoxa. Există, astăzi, printre preoții ortodocși, reprezentanți ai familiilor cele mai proeminente din Franta. Aceasta a reprezentat pentru ei chiar o problemă dificilă – au fost nevoiti sa depaseasca teama in fata propriilor familii sau a tuturor conflictelor. Trebuie să spun că, astăzi, în Franța, preoții cei mai educați și cei mai activi nu sunt ruși, ci reprezentanți ai intelectualității franceze, convertiti la Ortodoxie. Aici au devenit ortodocsi, in sanul emigrantilor. Dar, emigrantii nu sunt decat o reflectie a Luminii, si nu Lumina Ortodoxiei. Lumina – este în Rusia.”