O alta perspectiva asupra evenimentelor lumii arabe de astazi: Ei cum au putut supravietui? Iordanul continua sa ne invete…

Noi cercetari arheologice, care ne arata cum un oras iordanian a supravietuit dezastrului schimbarilor climatice, cu 4200 de ani in urma.

Cu aproximativ 4200 de ani in urma, o serie de dezastre a lovit orasele si civilizatiile intregului Orient Mijlociu.

in Egipt, guvernul central s-a prabusit… Acelasi Stat care a construit cele mai mari piramide si l-a pastrat pe Faraon ca pe o autoritate suprema, nu mai poate mentine tara unita. Aceasta se inatampla si intr-o era a liderilor puternici provinciali (cunoscuti sub numele de “nomarhi”) si reclamanti ai tronului egiptean.

Un scenariu similar s-a intamplat in Mesopotamia, unde exista Imperiul akkadian, o entitate a carei putere se intindea din Golful Persic pana la Marea Mediterana. Aceasta a condus la apropierea liderilor locali de putere.

Istoria se repeta si astazi? ©Articol si traducere pentru Lacasuri Ortodoxe: KSLCatalin

Cu 4200 de ani in urma Tall el-Hamman a supravietuit unui dezastru provocat de schimbari climatice, care au decimat civilizatii intregi din Orientul Mijlociu.

Mai exista, de asemenea, dovezi ale unei revolte sociale in Levant. Orasul EZ Khirbet-Zeiraqoun din nordul Iordaniei, ai carui locuitori sapasera sute de metri de tuneluri de apa pe sub pamant… a fost abandonat.

Schimbarile climatice sunt considerate a fi un motiv major pentru aceste revolte. Cercetarile din Orientul Mijlociu sugereaza ca mediul a devenit tot mai arid – ceea ce a facut dificila sustinerea agriculturii intensive, care era necesara alimentarii marilor orase.

"Datele Paleoclimatice din numeroase asezari, modificarile din zona Marii Mediterane si ploile musonice au dus la reduceri de precipitatii de pana la 30%, care au diminuat productia agricola din Egeea pana in Indus" au scris oamenii de stiinta Harvey Weiss si Bradley Raymond intr-un articol.

"Cum s-a schimbat acest climat, este un mister", a declarat profesorul Steven Collins, de la Universitatea Trinity Southwest. "Exista speculatii ale unor oameni, privind un eventual impact cosmic, precum un asteroid care ar fi lovit un punct de pe glob, creand un dezastru climatologic pe intreaga planeta, nu doar in Orientul Mijlociu".

impreuna cu Khalil Hamdan, din Departamentul de Antichitati al Iordaniei, Collins conduce lucrarile arheologice din orasul iordanian Tall el-Hamman. Situat in sudul Vaii Iordanului, noile cercetari au aratat ca acest oras de 36 de hectare, in mod remarcabil, a continuat sa functioneze in pofida acestor schimbari climatice.

Harta Tall el-Hamman: arheologii cred ca abundenta resurselor de apa a ajutat acest oras sa supravietuiasca in conditiile aride care au lovit Orientul Mijlociu cu 4.200 de ani in urma.

O metropola veche

Intr-un articol semnat de Owen Jarus se arata ca arheologilordemonstreaza cum oamenii care traiau in Tall el-Hammam, existau si cu cel putin 6000 de ani in urma.

Pana in momentul in care l-a lovit dezastrul climatic, cu aproape 4.200 de ani in urma, orasul se sprijinea pe o populatie intre 15.000 si 25.000 de persoane, care traiau aici sau in imediata apropiere.

Echipa considera ca era centrul unui mic regat condus de un rege. Orasul a avut cu siguranta o suma de facilitati. O platforma de 100/100 m, ridicata, servea ca centru principal al orasului, incluzand templul si cladirile administrative.

Orasul a fost protejat printr-un sistem de fortificatii cu ziduri masive, despre care Collins spune ca avea "aproximativ 6 metri grosime si o inaltime de aproximativ trei ori mai mare". Aceste fortificatii aveau undeva intre 15 si 20 de porti, asigurand accesul din exterior.

Resedintele interne din oras erau modeste. Construite din caramizi de pamant, casele aveau fundatii de piatra si ziduri de o jumatate de metru grosime. Lucrarile arheologice sugereaza ca acestea au fost refolosite si modificate la diferite intervale de timp. O resedinta descoperita de echipa, de exemplu, a fost folosita in perioada cuprinsa intre 4600 – 3600 de ani in urma, fiind efectuate modificari doar ocazional.

Una dintre piesele cele mai enigmatice ale orasului a continuat sa ramana un camp de dolmene (constructii funerare din piatra). in antichitate, oamenii din Tall el-Hamman au construit aproape 1.000 de astfel de monumente din piatra. "Ei le urcau pe dealurile din jur, in estul si sudul orasului-stat", a spus Collins.

Multe dintre dolmene, fie au fost distruse, fie jefuite, dar echipa a mai gasit cateva exemple intacte. Excavarile "ne-au condus la concluzia ca nu sunt morminte primare, si nu sunt, probabil, nici macar morminte secundare", a spus Collins. Mai degraba, "ele par a fi monumente memoriale legate de un fel de cult al stramosilor".

Ceea ce se poate sa se fi intamplat este ca anumite persoane sa fi deschis mormantul vreunui stramos, sa scoata osemintele afara si sa efectueze un “ritual langa dolmen, cu un fel de mici ofrande, precum o masura de vin, de ulei sau alte produse".

Dovezile sugereaza ca, in climatul arid crescut, a existat o cresterea numarului de grupuri de nomazi in Levant. Aceasta poarta a Tall el-Hamman a fost blocata cu aproximativ 4.200 de ani in urma, probabil intr-o incercare de a le tine departe de oras. (4) Blocaj, (1) si (2) trecerea portii printre pereti (6) alee de mers pe jos, asa cum arata ea in urma cu 5.000 de ani. (3) strat din urma cu 4500 de ani (5) un strat care demonstreaza ca blocajul s-a realizat la nivelul portilor, in urma cu 4500 de ani.

Supravietuitor al schimbarilor climatice

Toate aceste imagini sunt dovada faptului ca Tall el-Hamman era un tinut prosper in momentul debutarii catastrofei climatice. "Este foarte dramatic si este evident vorba despre rezistenta de foarte lunga durata a unui oras puternic", a spus Collins.

Cand clima s-a schimbat, cu aproximativ 4.200 de ani in urma, multe dintre orasele si civilizatiile Orientului Mijlociu s-au distrus. Ariditatea crescuta a facut ca oamenii sa sa nu-si mai poata intretine culturile si sa-si pastreze un mod de viata urban.

"Ca urmare, marea majoritate a oraselor din Levant, in special Levantul de sud, a iesit complet din functiune", a spus Collins. Dar oamenii nu au disparut. Agricultura a devenit de neconceput in multe zone, iar oamenii au devenit nomazi, intorcandu-se spre agricultura de ferma ca modalitate de supravietuire. A fost o "perioada de revolte sociale extreme in regiune, existand o multime de nomazi si semi-nomazi care incepeau sa ameninte orasele, in special acele orase care fusesera bogate sau prospere".

Printre cele cateva orase inca in stare de supravietuire s-a aflat si Tall el-Hamman. Echipa de cercetatori mai garanteaza faptul ca apararea orasului a fost una sustinuta – cu multe dintre portile orasului blocate, probabil intr-un efort de a se apara de nomazii din afara.

Efortul pare sa fi fost de ajutor, cel putin intr-o anumita masura. Orasul a continuat sa fie populat, insa, pe toata perioada colapsului climatic. Collins a mai spus ca echipa trebuie sa faca excavari mai multe pentru a obtine un sentiment complet al modului in care orasul a fost afectat, dar pana acum rezultatele arata ca toate casele au fost locuite "destul de mult, fara intreruperi".

in totalitate, "instinctul meu imi spune ca amprenta orasului a ramas neschimbata – locuinte, temple, cladiri administrative, palate nu s-au schimbat in mod considerabil sau poate chiar deloc".

Se estimeaza ca aproximativ 1.000 de dolmene au existat in Tall el-Hamman. Arheologii cred ca au fost folosite in cultul stramosilor.

Dar ce l-a facut sa supravietuiasca?

Aceasta descoperire ridica insa o intrebare importanta – de ce a supravietuit? Doar blocarea intrarilor nu ar fi rezolvat acest lucru. Si chiar daca s-ar fi aparat de nomazii din exterior, nu s-ar fi putut apara de locuitorii care isi doreau alimente.

Collins considera ca accesul la apa este motivul pentru care orasul a supravietuit. Spre deosebire de majoritatea zonelor din Orientul Mijlociu, oamenii din Tall el-Hamman traiau "din abundenta", avand mai multe resurse.

"Bineinteles ca trebuie sa luam in discutie, in primul rand, resursele de apa", a spus Collins. "Raul Iordan, care, chiar si in cel mai rau caz, nu ar fi secat". De asemenea, "mai existau 2 rauri periferice, unul la nord si unul la sud, care ar fi continuat sa curga pentru mult timp, chiar si intr-un regim climatic foarte uscat”. in plus, o serie de alte izvoare, alimentate de apele subterane, le-ar fi adus apa.

Un alt factor este temperatura din sudul Vaii Iordanului. Nu numai ca oamenii aveau acces la o cantitate indestulatoare de apa, dar au avut, de asemenea, posibilitatea cultivarii plantelor pe tot parcursul anului.

"Cu resursele de apa puteau creste mai multe culturi pe an", a spus Collins. "Ar fi putut si ninge sau inghet,a pana in Amman sau Ierusalim, dar in jos in valea aceasta s-ar fi inregistrat 15, 21 sau chiar 26 de grade Celsius.".

Deci, ce lectie putem trage din asta? Ca oamenii care au trait cu 4200 de ani in urma fata de civilizatia noastra s-au confruntat si ei cu o perioada de schimbari climatice (desi, in prezent este vorba de una indusa chiar de om). Exista vreo experienta pe care sa o tragem din istoria acestui oras antic? Ne poate el invata ceva?

"Lectia este aceea de a fi inteligenti in utilizarea resurselor de apa", a spus Collins. "Oamenii trebuie sa faca exact ceea ce au facut cei din Tall el_Hamman, urmand o gestionare atenta a resurselor de apa, astfel incat sa poata supravietui".