Chrysostomos II, liderul Bisericii si patronul sfant al Ciprului?

„Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea, liderul Bisericii Ortodoxe a Ciprului, se comportă ca un lider al unui imperiu de afaceri, bogat și cu influență considerabilă în politica publică. Să te intalnesti cu el, a devenit indispensabil, pentru aceasta țara, marcata de crize financiare și sociale”, sustine presa internationala din ultimele zile, prin Fabrice Nodé-Langlois, un expert al publicatiei franceze Figaro.

„In timp ce republica din mica insula a Mediteranei, Ciprul, se află în mijlocul unei crize economice istorice, liderul Bisericii sale Ortodoxe apare proeminent în dezbaterile politice. Arhiepiscopul Chrysostomos al II-lea este mereu prezent și nu pare sa dea inapoi (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe).

La sfârșitul lunii martie, în schimbul a 10 miliarde de Euro ajutor, planul de salvare european a impus o taiere a conturilor de peste 100.000 €, în două bănci principale ale țării. La doar cateva clipe dupa ce noul președinte cipriot Nicos Anastasiades a acceptat acest plan, prelatul a cerut demisia ministrului de finanțe și a guvernatorului băncii centrale, în ciuda faptului că Anastasiades a fost susținut în timpul campaniei sale prezidențiale.

Chrysostomos al II-lea, Arhiepiscop de noua Justiniana și Intreg Ciprul, isi face cunoscuta opinia vizavi de toate subiectele. Prelatul este mai presus de toate un om de afaceri în fruntea unei Biserici foarte bogate. El a mai recunoscut, de asemenea, ca se bucura de relații privilegiate cu Moscova. Acest personaj-cheie de pe insulă și, fără îndoială, personalitatea cea mai influentă, stârnește în mod inevitabil emoții puternice.

“Te duci să-l vezi pe Arhiepiscop?” Întreabă un șofer de taxi, amuzat, pe drumul spre Arhiepiscopia din inima Nicosiei vechi, înconjurata de ziduri venețiene. “Tine-ti ochii pe inele! Biserica este extrem de bogata. Este Mafia!”

Prelatul primeste vizitatorii in Palatul Episcopal, o structură bizantina a renașterii, construita pe arcade elegante, în anii 1950. În curte se află o statuie a Arhiepiscopului Makarios III, predecesorul renumit al lui Chrysostomos al II-lea și primul Președinte al Ciprului independent, din 1959.

În această dimineață, Chrysostomos al II-lea isi întâmpină vizitatorul la poartă, intr-o reverenda simplă, albastra. Pe mana, lasa se vada un ceas de aur, mare. După ritualul sarutarii mainii, care impune o anumită distanță, septuagenarul, cu o barbă mare gri, emana caldura. Ochii îi strălucesc din spatele ochelarilor cu ramă, iar zâmbetul sau este generos.

Pe marginea subiectului salvarii sectorului financiar, in fata caruia Președintele Anastasiades s-a inmuiat, Preafericitul Părinte judeca aspru: “Situația a fost creata de către Germania, FMI și BCE. Ei au pedepsit Ciprul”. Este un sentiment de nedreptate, larg împărtășit de către investitori, dintre care mulți au văzut cum economiile lor dispar de la o zi la alta.

Cum era de așteptat, Biserica a deschis cantine sociale și ii ajuta pe cei mai nevoiași. Cu bogăția sa, Biserica ajuta națiunea, cu un sentiment tăios de afaceri. Aglomerat de dosare și împodobit cu o masa de ședințe, vastul birou al lui Chrysostomos al II-lea pare sa apartina unui presedinte.

Dincolo de bogăția imobiliara, Biserica Ciprului este acționarul principal în fabrica de bere care produce berea naționala, Keo. Ea este, de asemenea, acționar majoritar – cu 29% din actiuni – în Banca Elenă – a treia cea mai mare instituție financiară din țară. “Noi nu le vom abandona”, asigură Arhiepiscopul, adăugând cu un mic zambet care ii scutură barba: “Am spus guvernului sa nu se atinga”. Biserica, de asemenea, deține 5% din actiunile Bank of Cyprus, care este acum în proces de restructurare completa. Aceste acțiuni, admite finanțatorul de top, s-au pierdut.

În Paphos, pentru 1,5 milioane €/an, Biserica a inchiriat 50.000 de metri patrati, investitorilor ruși care intenționează să construiască un hotel. Biserica, se spune, se bucura de relații privilegiate cu Rusia, iar Chrysostomos al II-lea nu face un secret din asta. Atunci când guvernul anterior a vrut să ceara Moscovei prelungirea termenelor limită pentru împrumutul de 2,5 miliarde €, din 2011, spune acesta, el a fost cel care a aranjat o întâlnire, în Europa, cu Patriarhul rus, care a intervenit la Putin.

Ca și verii săi ortodocși din Rusia, Chrysostomos al II-lea “este foarte naționalist”, spunea un observator străin. Boom-ul imobiliar și creșterea din ultimii ani au atras 100.000 de români, bulgari, filipinezi și imigranți pakistanezi in partea grecească a insulei, unde populația totală numara 800.000 de persoane. “Aceștia sunt fiii lui Dumnezeu, iar eu nu vreau ca ei să plece”, spune Arhiepiscopul.

Cum explica intervenția sa continuă în dezbaterile politice? Răspunsul lui Chrysostomos al II-lea este rapid și ferm: “Biserica isi da avizul său, pentru că se afla aici de 2000 de ani”. Tradiția ne duce inapoi la Sfantul Barnaba, contemporan al lui Hristos, care a trecut in porțiunea de Marea Mediterană, care separa Țara Sfântă de insula Afroditei.

“Nu trebuie sa incerci să înțelegi Biserica Ciprului, folosindu-te de referințele occidentale”, avertizează Andreas Theophanous, profesor de economie la Universitatea din Nicosia. “Ciprul a fost dominat de otomani, din secolul al 15-lea. Papa nu a sarit in ajutorul nostru, pentru că el ne-a cerut in schimb sa ne supunem autoritatii sale. Turcii s-au intors catre Arhiepiscop, care a devenit lider de facto al insulei. Oamenii au cedat proprietatile lor Bisericii, astfel încât ea să fie protejata, iar acesta este modul prin care Biserica a devenit bogata”, spune profesorul. Chrysostomos al II-lea are ultimul cuvânt: “Dacă această insulă a rămas greacă și creștină, aceasta se datoreaza 100% Bisericii”.

Următorii ani par a fi foarte dificili pentru ciprioți” – isi incheie articolul sau Fabrice Nodé-Langlois. „Conform previziunilor sosite din Bruxelles, PIB-ul va scădea până la 9% în 2013, iar șomajul va urca peste 17%, in 2014. Există o amenințare care se profilează la orizont, de austeritate în stil grecesc. “Totul s-a destramat in doar cateva saptamani”, repeta mulți dintre locuitorii Nicosiei, dintre care unii si-au vazut jumatate din economiile de o viata disparute peste noapte. Totul s-a prăbușit, cu excepția Bisericii, care stă încă ferma pe stânca sa cipriota, dupa cum a facut-o de 2000 de ani”.