Astăzi, 30 iulie, Sfânta Angelina Brancovici, prinţesa Serbiei

Lacasuri Ortodoxe: despre Sfinti

Era domn sârb, fără ţară şi vedere, iar prinţesa albaneză i-a dăruit inima…

Sărbătorită pe 30 iulie, dar şi pe 1 iulie şi 10 decembrie, Sfânta Angelina a fost mamă şi soţie de Sfinţi.

Şi-a cunoscut viitorul soţ, pe domnitorul sârb Stefan Brancovici, în condiţii vitrege. Acesta s-a refugiat la curtea tatălui ei, prinţul albanez George Skenderbeg, urmărit pentru a fi ucis. Era un domnitor rămas fără ţară şi fără vedere, de tânăr. Turcii cuceriseră Serbia (în 1457) şi îl mutilaseră pe Stefan, aducându-i acuze false.

Blândul şi evlaviosul Stefan a fost primit de albanezi, ortodocşi pe atunci în majoritate, cu multă căldură, în pofida situaţiei sale de „fugar”. Mai mult, prinţesa Angelina s-a îndrăgostit de Stefan şi, în curând, cei doi au obţinut binecuvântarea părinţilor pentru căsătorie.

Poarta Otomană nu a privit favorabil această alianţă şi a invadat Albania în scurtă vreme. Tinerii căsătoriţi aveau deja doi copii, pe George şi pe Ioan. Împreună cu aceştia au emigrat în Italia, unde au rămas până la moartea lui Stefan, în 1468. Abia atunci Angelina a revenit din Italia, dorind să aducă moaştele soţului ei pe plaiuri natale. Ea le-a transferat la Kupinovo.

Dintre fiii ei, cel mai mare, George, s-a călugărit cu numele de Maxim, iar cel mai mic, Ioan, s-a căsătorit, murind însă şi el de tânăr (1502 sau 1503).

Împreună cu Maxim, Angelina a fondat o mânăstire: Krusedol din Fruska Gora, în perioada 1509-1516. Acolo, după moartea lui George (1516), Angelina s-a călugărit. Mânăstirea a devenit locul de veci al familiei Brancovici, aici aflându-se o criptă cu moaştele Sfintei, ale soţului şi ale fiilor, precum şi mormintele altor domnitori sârbi. După ce mânăstirea a fost arsă de turci, în 1716, în noua mânăstire construită s-a păstrat mâna Sfintei Angelina şi piciorul Sfântului Ioan, scăpate de foc.

Mânăstirea Krusedol este unul din locurile favorite de pelerinaj ale sârbilor; ea a fost ridicată cu sprijinul financiar al voievodului rus Vasile Iovanovici şi al voievodului vlah Neagoe Basarab. Mânăstirea se află pe muntele Fruska Gora din nordul Serbiei, supranumit „Muntele Mântuirii” şi care este, pentru sârbi, un nou „Munte Athos”, plin de locuri sfinte. Într-adevăr, pe o distanţă de 50 km sunt concentrate 17 mânăstiri (iniţial au fost construite 35, dar multe dintre ele au fost distruse).

Unele surse istorice o pun în legătură pe Sfânta albaneză cu Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, ea fiind una dintre prinţesele care au mutat moaştele acesteia în zona Balcanilor, înainte de a fi aduse la Iaşi.

De asemenea, alte surse precizează faptul că Sfânta Angelina a petrecut o perioadă în Ţările Române (1505-1509), cu fiul ei Maxim, unde au fost refugiaţi împreună cu sfintele moaşte ale lui Stefan şi Ioan.

La 10 decembrie se face pomenirea întregii familii princiare sârbo-albaneze.

teolog Mirela Sova / Lacasuri Ortodoxe

© Copyright 2008-2009 – Tous droits réservés Nu uitati de continuarea acestui “mesaj”: CARTEA SFINTILOR – Lacasuri Ortodoxe (click pe banner)

MP3 player VARA Lacasuri Ortodoxe