Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai se inchide, la ordinul guvernului egiptean. Infometare…
În asezarea din Sinai a Sfintei Ecaterina, cele câteva mii de oameni și circa 800 de cămile au fost lăsati sa se lupte singuri, incepand din prima săptămână a lunii august, atunci când autoritățile de securitate egiptene au ordonat închiderea totală a mănăstirii vechi de 1500 de ani, a orașului.
Locuitorii beduini din zona montană au fost obligați să-și vândă cămilele lor, pe care nu le pot hrăni, pentru a-si hrăni propriile familii.
Pe parcursul ultimilor 50 de ani, Manastirea Sfanta Ecaterina si-a închis porțile de două ori, în 1977, când fostul Președinte Anwar Sadat a făcut vizita sa istorică la Ierusalim, și în 1982, când armata egipteană a intrat in Sinai, după retragerea forțelor israeliene, arata intr-un raport recent, jurnalistul Mohannad Sabry, pentru Al Monitor.
De data aceasta, inchiderea Manastirii Sfanta Ecaterina, care nu a fost explicată prin nicio declarație oficiala, nici de catre Ministerul Apărarii, nici de catre Ministerul de Interne, ar fi fost dispusa in urma unei încercari nereusite de rapire a unui călugăr care calatorea in Sudul Sinaiului, în iunie, și dupa creșterea suspiciunilor privind un posibil atac asupra mănăstirii (vezi ARHIVA Lacasuri Ortodoxe).
Părintele Paolos, un membru al Consiliului Sfânt al Mănăstirii, care vietuieste in Manastirea Sfânta Ecaterina din anul 1972, a declarat pentru Al-Monitor:
“După atacurile asupra bisericilor din întreaga țară, din ultimele două luni, am primit ordin de la autoritățile de securitate sa inchidem manastirea, din motive de securitate”.
“În ciuda faptului ca aveau mai mult timp să se roage si sa practice credinta, preoții trăiau fara vizitatori, suferind de o criză financiară majoră, incat nu ne putem acoperi cheltuielile și nici ale celor cateva zeci de familii pe care le susținea manastirea în mod constant”, a declarat Paolos.
Mănăstirea Sfanta Ecaterina avea 400 de lucrători din comunitatea din jur, pe plantațiile sale de măslini, de vita de vie, sau in apicultura și in mai multe activitati de procesare, inclusiv in presarea uleiului de măsline. De la începutul lunii septembrie, rezervele mănăstirii au scazut la un nivel care este abia suficient pentru acoperirea a două luni de cheltuieli.
“Noi respectăm guvernul egiptean și vom închide manastirea, în cazul în care trebuie sa o inchidem”, a spus Paolos.
“Dar noi va trebui să reducem drastic salariile și alte cheltuieli. Suntem intristati sa pierdem venitul pe care il imparteam cu comunitatea de beduini”.
Între timp, autoritățile de stat nu au facut nimic pentru a ajuta la salvarea comunității, in ciuda faptului ca era generatoare de milioane de dolari, prin veniturile provenite de la sutele de mii de turiști care vizitau Manastirea Sfanta Ecaterina, de-a lungul ultimelor două decenii.
Un exemplu de venit generat către stat, erau biletele de intrare impuse de Ministerul Mediului în anul 2004. De atunci, fiecare turist era obligat să plătească 5$ pentru a intra în orașul Sfintei Ecaterina.
“Am cerut guvernului egiptean sa aloce o parte din aceste profituri dezvoltarii comunității locale, pentru rezolvarea problemelor sale de lungă durată, dar cererile noastre nu au primit niciodată răspuns”, a spus Paolos.
De acum, conform Al Monitor, localnicii nu au alte surse de venit. Din ianuarie 2011, de la revolta care l-a răsturnat pe Hosni Mubarak si a dus la incheierea celor 30 de ani de dictatură, viata prospera, dependentă de turismul in Sfanta Ecaterina, de care beduinii se bucurau, a început sa dispara.
Tribul Jabaleyya – care s-a mutat din Egiptul de Sus la Sfânta Ecaterina, in urma cu aproximativ 1600 ani, angajat in protejarea comunității ortodoxe și a mănăstirii – este compus din patru clanuri.
Costurile intretinerii lunare a unei camile, conform aceluiasi raport, este de aproximativ 85$. Suma era acoperita, atunci când se lucra zilnic, oferind plimbari si excursii vizitatorilor mănăstirii, se mai arata in raport, dar astazi beduinii sunt obligati, pentru supravietuire, sa renunte la animalele lor.
