Beit Șemeș: secretul sfântului peste care s-a ridicat biserica ieșită la lumina soarelui în aceste zile

Conform unui raport al publicației Haaretz [https://www.haaretz.com/archaeology/1.830203] – care a postat inclusiv mai multe fotografii cu noile descoperiri, primite de la Autoritatea Israeliana a Antichităților – arheologii au declarat că au descoperit o biserică creștină din perioada timpurie, deținând mozaicuri extraordinare, mai multe cruciși o arhitectură creștină iconică, pe un sit din orașul central israelian Beit Șemeș.

Pornind de la descoperirile făcute, biserica nou descoperită a fost construită cel mai probabil în secolul al IV-lea și a supraviețuit – chiar s-a extins, se pare, într-un întreg complex mănăstiresc – pentru aproximativ 300 de ani, până în secolul al VII-lea.

Încă de luna trecută, echipele de excavare, ajutate de sute de voluntari adolescenți, îi descoperiseră podelele de mozaic. Zona Beit Șemeș era cunoscută ca fiind populată în cea mai mare parte de creștini, din vremea Împăratului Sfânt Constantin (a domnit între 306-337 era noastră), care a legalizat Creștinismul și l-a făcut religia preferată în imperiu, fapt care explică posibilitatea ca biserica să fie atât de mare și de bogată.

Crucile descoperite aici nu Îl au pe ele pe Iisus, mai amintește raportul, precizând că astfel de crucifixe au apărut mult mai târziu, aparent în Evul Mediu, însă au fost executate sub formă de bijuterie. Biserica este orientată, asemenea, oricărei alte biserici din regiune, spre Răsărit, cu două excepții: Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și Biserica Madaba din Iordania.

Unicitatea anumitor mozaicuri din această biserică le-a indicat arheologilor faptul că Beit Șemeș nu este doar o “altă biserică”, ci că ea ar fi fost susținută de Sfântul Imperiu Roman, stilul fiind unic pentru acest loc, pietrele verzi din mozaic trebuind să fie importate, neexistând o astfel de piatră în zonă. Marmura găsită aici a fost și ea importată din zona Turciei.

Cercetătorii cred că biserica a fost construită aici, cel mai probabil, pentru faptul că pe acest loc ar putea exista un sfânt martir îngropat, dar nu s-au descoperit, încă, inscripții în acest sens.

Biserica s-a prăbușit și s-a transformat în teren agricol în perioada islamică timpurie.