Noi STEME pentru eparhii, aprobate de Sfantul Sinod al BOR. Afla tot ce trebuie sa stii!

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat noi steme care să repezinte mai multe eparhii din cadrul structurii BOR. Episcopiile și arhiepiscopiile care dețin și ele, de acum, o stemă proprie sunt:

Arhiepiscopia Craiovei

Arhiepiscopia Tomisului

Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului

Episcopia Ortodoxă Română a Ungariei

Episcopia Daciei Felix

Episcopia Ortodoxă Română a Canadei.

Decizia în acest sens a fost luată în ziua de 18 decembrie 2017, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, unde, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul aceleiași ședințe au fost luate mai multe hotărâri.

Vizavi de adoptarea unei steme eparhiale oficiale (sigiliu eparhial) care să reprezinte o eparhie, noul Statul al Bisericii Ortodoxe Române prevede mai multe puncte importante:

Dispozitii privind stemele si sigiliile eparhialeArt.195 – Patriarhia Română are propriul drapel în urmatoarea descriere: formă dreptunghiulară, lațimea fiind egală cu 2/3 din lungimea sa; culoarea de fond este alb; în centru se află imprimată stema Patriarhiei în descrierea aprobată.

Art.196 – (1) Stema Patriarhiei, precum și stemele Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor și Episcopiilor din țară și din afara granițelor țării, se aprobă de Sfântul Sinod.

(2) Stema Mitropoliei este comună cu stema Arhiepiscopiei în care își are reședința.

Art.197 – (1) Fiecare eparhie are propriul sigiliu, pe care este reprezentată stema, înconjurată de denumirea acesteia, înscrisă la art.6 din prezentul Statut.

(2) Sigiliul Mitropoliei este comun cu sigiliul Arhiepiscopiei în care își are reședința.

(3) Sfântul Sinod are un sigiliu aflat în păstrarea Cancelariei Sfântului Sinod, care se aplică pe documentele semnate de Patriarh în calitate de Președinte al organismelor centrale deliberative, executive și administrative, pe Tomosurile Sinodale, pe Gramatele și Actele Sinodale și Patriarhale.

(4) Organismele centrale administrative și Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, cu sectoarele lor, Administrația Eparhială și Cancelaria Eparhială, cu sectoarele lor administrative, protopopiatele, parohiile și mănăstirile au propriile sigilii, cu aprobarea autorității superioare bisericești.

Stema Patriarhiei Române Stema Patriarhiei Române (1925) a fost schițată chiar de către Patriarhul Miron Cristea, dar îmbunătățită și realizată la propriu de pictorul Costin Petrescu, aprobată ulterior de Parlament, Ioan I.C. Brătianu și-a făcut și el observările și a aprobat, iar Regele Ferdinand a promulgat legea prin Decret Regal, publicată în Monitorul Oficial la 3 mai 1928.

Stema Patriarhiei Române include:

– Un METANIER călugăresc, înconjurând emblema propriu-zisă;

– Doi ÎNGERI de argint, cu nimburi de aur, în veșminte diaconești de aur, susținând metanierul și stând cu picioarele pe o eșarfă roșie cu inscripția de aur: ‘Paște oile mele’;

– Doi VULTURI, ca simbol al arhieriei (întâlnit pe covorașe, perne etc). Vulturul se găsea și pe stema Regatului României, motiv pentru care Patriarhia a renunțat la crucea din cioc, pe care vulturul din stema Regatului o are, pentru evitarea confuziilor între cele două însemne. Numărul vulturilor simbolizează dubla demnitate arhierească a Patriarhului, aceștia susținând, cu două dintre picioare, crucea centrală, iar cu celelalte două sprijinindu-se pe 5 munți (numărul mitropoliilor de atunci: Muntenia, Moldova, Ardeal, Bucovina, Basarabia).

– CRUCEA PATRIARHIEI ROMÂNE, în poziție centrală (după un model țărănesc, observat de Patriarhul Miron la niște grătele decorative văzute la fereastra unei case țărănești din cătunul Cătimănel, comuna Toplița, Transilvania), la bază având o cruce grecească și alte cruci mai mici pe părți, în total stema conținând 17 cruci, număr egal cu numărul eparhiilor de atunci, pe lângă cea a Bucureștilor;

– Un PORUMBEL de argint se află deasupra Crucii – întrucât Duhul Sfânt conduce Biserica – ținând în cioc o ramură verde de măslin;

– O MITRĂ PATRIARHALĂ de aur, în partea superioară;

– la dreapta, o CRUCE DE AUR;

– la stânga, o CÂRJĂ DE AUR.

(Bibliografie: https://basilica.ro/stema-patriarhiei-romane-crucea-cu-subdiviziuni-de-cruci-la-infinit/ [https://basilica.ro/stema-patriarhiei-romane-crucea-cu-subdiviziuni-de-cruci-la-infinit/] )