Sfântul Talaleu al Ciliciei

După Episcopul Teodoret al Cirului, Siria

   Nu voi tăcea nici privind istoria lui Talelai (Talaleu), căci demonstrația umple de uimire; și nu numai că am auzit relatările altora, dar am fost și eu martor ocular al demonstrației extraordinare. 

   La mai mult de douăzeci de kilometri de Gabala - este un oraș mic și fermecător - a găsit un deal, pe care era o incintă închinată demonilor și onorată cu multe sacrificii de către cei neevlavioși, din vechime. Aici a ridicat o colibă mică. Ei le slujeau întotdeauna celor ce făceau rău, ziceau unii, căci încercau să sperie prin marea lor cruzime - pentru că aceia cauzau rău multor trecători sau localnici, și nu doar oamenilor, ci și măgarilor și catârilor, boilor și oilor, și nu războindu-se cu animalele iraționale, ci prin intermediul lor complotând împotriva oamenilor.
 

   Cu această ocazie, [duhurile rele] când l-au văzut sosind, au încercat să-l sperie, dar nu au putut face aceasta, deoarece credința îl însoțea și harul lupta în numele său. Prin urmare, pline de furie și agitație, au pornit împotriva copacilor plantați acolo - se întâmpla să fie mulți smochini și măslini înfloritori, pe acel deal. Unii zic că peste cinci sute dintre aceștia au fost dezrădăcinați dintr-o dată; am auzit acest lucru relatat de țăranii vecini, care ulterior au fost înghițiți de întunericul necredinței, dar au primit prin învățătura și minunile lui lumina cunoașterii lui Dumnezeu.

   Întrucât, chiar și făcând aceasta, demonii răi nu au reușit să-l sperie pe atletul filozofiei, au aplicat, iarăși, alte metode. Jelind și apărând cu torțe noaptea, au încercat să-l îngrozească și să-i insufle confuzie în gândire. Dar, luând în râs toate atacurile lor, ei l-au părăsit și au fugit.

   Făcând două roți de doi coți în diametru, el a unit ambele roți împreună, cu scânduri, fiind nemontate între ele, ci separate. Apoi, așezându-se înăuntru și fixând ferm aceste scânduri separate, cu șuruburi și cuie, a atârnat roata în aer. Fixând alți trei stâlpi înalți, din lemn, în pământ și legând capetele lor superioare, cu alte bucăți de lemn, el a fixat roata dublă în mijlocul acelora și a ridicat-o, interiorul roții având o înălțime de doi coți și o lățime de un cot. Stând, sau mai degrabă atârnând în asta, a petrecut zece ani, până acum. Din moment ce are un corp foarte mare, nici măcar așezat nu-și putea îndrepta gâtul, dar stă întotdeauna îndoit, cu fruntea strâns apăsată pe genunchi.

   Mergând să-l văd, l-am găsit culegând roadele Dumnezeieștilor Evanghelii, strângând roade, din acestea, cu o concentrare extremă. L-am întrebat, din dorința de a afla, motivul acestui nou mod de viețuire. El mi-a răspuns în greacă, pentru că se întâmplă să fie cilician:

"Împovărat", a spus el, "cu multe păcate și crezând în pedepsele care amenință, am conceput acest tip de viețuire, inventând pedepse moderate pentru trup, pentru a reduce măsura celor așteptate. 

 

Căci acelea din urmă sunt mai dureroase nu doar cantitativ, ci și calitativ; pentru că sunt fără să le vrem, iar ceea ce se întâmplă împotriva voinței noastre este extrem de neplăcut, pe când ceea ce este voluntar, chiar dacă obositor, este mai puțin dureros - pentru că nevoința mea este aleasă de mine și nu obligatorie.

 

Deci, dacă prin aceste mici suferințe le micșorez pe cele așteptate, mare este câștigul pe care îl voi obține din acestea".

   Auzind acest lucru, am fost copleșit de admirație pentru vicleșugul său, pentru că el nu numai că lupta - dincolo de modul stabilit și conceput în alte încercări - prin propria sa voință, dar știa și motivul pentru aceea și îl spunea și altora, ca să îi învețe.

   Locuitorii din regiune au zis că multe minuni au loc prin rugăciunea sa, și nu doar oamenii, ci și cămilele, măgarii și catârii se bucură de vindecare. 

   În consecință, toți acești oameni - în trecut aflați în strânsoarea necredinței - s-au lepădat de răutatea ancestrală și au primit splendoarea Luminii Dumnezeiești.

   Cu ajutorul lor, el a demolat incinta demonilor și a ridicat un mare Altar pentru mucenicii biruitori, opunându-se celor numiți în mod fals credincioși ai zeilor morții.

   Fie ca prin mijlocirea acelora și a acestui om, cu aceeași biruință, să atingă ținta încercărilor, și ca noi, ajutați atât de ei, cât și de el, să devenim iubitori aprinși ai încercărilor filozofiei. (După Istoria Călugărilor din Siria)

   Ziua specială de cinstire a Sfântului Talaleu al Ciliciei este 27 februarie.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna mai 2025.