Sfântul Ravula din Samosata

Zi de cinstire aparte: 19 februarie

Sfântul Ravula s-a născut în orașul sirian Samosata și a primit o educație aleasă. Încă de tânăr, s-a călugărit și s-a nevoit în deșerturi și prin munți, urmând exemplul Sfântului Profet Ilie (20 iulie) și al Sfântului Ioan, Botezătorul Domnului (7 ianuarie, 24 februarie, 25 mai, 24 iunie, 29 august, 23 septembrie, 12 octombrie).

Ceva mai târziu, Sfântul Ravula a mers în Fenicia, unde a viețuit mult timp în asceză și s-a proslăvit prin daruri duhovnicești. Împăratul Zenon i-a oferit Sfântului Ravula ajutor financiar pentru construirea unei mânăstiri, cridicată cu ajutorul Episcopului Ioan al Beruitului.

În jurul noii mânăstiri trăiau mulți păgâni, care au fost treptat convertiți la creștinism prin eforturile călugărilor. Sub Anastasie (491-518), Sfântul Ravula a mers la Constantinopol și, după ce a primit ajutor financiar de la împărat, a construit mai multe mânăstiri în diferite locuri. Una dintre ele a fost numită cu numele Sfântului ascet.

Sfântul Ravula și-a petrecut toată viața în slujire și a fost blând și binevoitor, binedispus înaintea oamenilor. El a fost, de asemenea, un mare rugător. A trăit până la vârsta de optzeci de ani și, înainte de a se muta la Domnul, a auzit un glas, zicând: "Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi" (Sfânta Evanghelie după Matei 11:28).

Sfântul Ravula a adormit întru Domnul, în jurul anului 530 după Hristos.

Orașul cunoscut sub numele de Samosata, astăzi apare cu numele de Samsat și poate fi găsit în Turcia, având un un tron episcopal sub Mitropolitul de Edessa.

Mai aflăm, din alte surse, că Sfântul Ravula a fost educat de un om foarte cunoscut pe nume Varipsava, care l-a învățat și limba siriană. Apoi, a devenit călugăr, și a vietuit singur în munți și peșteri, departe de oameni, înainte de a pleca în Fenicia împreună cu alții. Virtuțile sale au strălucit și mai mult acolo, așă încât a devenit renumit, împotriva voinței sale.

Cu cooperarea împăratului Zenon și a episcopului Ioan al Beirutului, el a întemeiat mânăstirea amintită, în mijlocul unui munte, în mijlocul idolatrilor. Prin aceasta, aproape toți grecii de acolo au primit cunoștința lui Dumnezeu. Aceasta a fost prima și cea mai interesantă lucrare pe care a realizat-o Sfântul Ravula.

După moartea lui Zenon, succesorul său ca împărat a fost Anastasios I Dikoros, în anul 491, cu a cărui cooperare Cuviosul Sfânt Ravula a construit o altă mânăstire în Constantinopol, care îi poartă numele. 

Sfântul era în toate lucrările atent și sobru, luând seama la învățătură, neputând să se mânie, simpatic, având dragoste pentru frații săi și fiind plin de milă față de toți. Cel rău nu a reușit să-l ispitească prin nicio plăcere, de fiecare dată Sfântul opunându-se aceleia cu un verset din Sfintele Scripturi.

Sfântul a trăit până la domnia împăratului Iustinian, care a construit lăcașul Hagia Sophia și a domnit din anul 527.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna februarie 2025.