Sfântul Leo al Capadociei. Sfântul Mucenic Teocterist

Zi de cinstire aparte: 29 februarie

   Sfântul Leo al Capadociei a împlinit porunca de a-ți iubi aproapele, sugerându-le sarazinilor, care capturaseră trei călugări bolnavi, să îi înlocuiască pe cei captivi și neputincioși cu el însuși, deoarece era sănătos și capabil să muncească.

   Unele sinaxare susțin că, pe când călătorea în deșert, Sfântul Leo ar fi slăbit și nu ar mai fi reușit să meargă mai departe. A fost decapitat cu sabia, dându-și astfel viața pentru aproapele său.

   Însă, Ioan Moșu, în "Livada Duhovnicească", vorbește despre "Viața și moartea lui Leo, un călugăr capadocian", după cum urmează:

"Pe când omul credincios, Tiberius Caesar, era împărat (Tiberius al II-lea Constantin, 578-582), ne-am dus la Oasis, unde am întâlnit un călugăr pe nume Leo, un om din Capadocia foarte versat în chestiuni dumnezeiești. Mulți oameni ne-au spus multe lucruri admirabile despre el. Și cu siguranță, după ce am avut o conversație apropiată cu acesta și am experimentat sfințenia marelui om, am fost lămuriți minunat, mai ales de smerenia și tăcerea sa, de sărăcia sa și de milostenia pe care o arăta față de toată lumea.

 

Dar, acest bătrân cuvios obișnuia să spună: ‘Credeți-mă, fiii mei, voi ajunge să domnesc’.

‘Nu, credeți-ne pe noi, Părinte Leo’, ziceam noi, ‘nimeni din Capadocia nu a ajuns vreodată rege. Ce gândești tu e total nepotrivit’.

‘Este adevărat, fiii mei’, repeta el, ‘voi domni’. Și nimeni nu l-a putut mișca de pe această poziție.

 

În vremea invaziei mazicilor, după ce aceștia jefuiseră și pustiiseră întreaga provincie, au ajuns și la Oasis, au ucis câțiva dintre călugări și i-au luat pe majoritatea în captivitate. Printre ei, se aflau Părintele Ioan (citeț al Marii Biserici din Constantinopol), Părintele Eustatie al Romei și Părintele Teodor al Ciliciei. Cei trei erau destul de neputincioși.

‘Dacă mă duceți în oraș’, le-a spus Părintele Ioan barbarilor după ce l-au legat, ‘mă voi asigura că Episcopul vă va da douăzeci și patru de taleri pentru noi’.

 

Au fost de acord, iar unul dintre barbari l-a condus în oraș ca să-l poată vedea pe Episcop. Părintele Leo și alți câțiva Părinți se aflau în oraș și, din acest motiv, nu fuseseră atacați. Așa că Ioan a mers la Episcop și a cerut răscumpărarea de douăzeci și patru de taleri, dar Episcopul a constatat că nu putea strânge mai mult de opt. I-a oferit acești opt taleri barbarului, dar el nu a acceptat.

 

‘Ori îmi dați cei douăzeci și patru de taleri, ori îl păstrez pe călugăr’, a spus el. Așa că nu au avut altă opțiune, decât să-l dea pe Părintele Ioan, plângând și oftând, barbarului, care l-a dus înapoi în tabără.

 

Dar, după trei zile, Părintele Leo a luat cei opt taleri și a mers în locul pustiu unde se aflau barbarii.

‘De ce nu mă luați pe mine, împreună cu acești opt taleri’, a spus el, ‘și nu-i lăsați pe acești trei oameni să plece? Sunt foarte slăbiți și nu ar ajunge prea departe prin deșert. I-ar ucide, iar voi nu ați câștiga nimic. Pe când, eu sunt perfect sănătos și aș putea să vă slujesc’.

 

Și, barbarii au fost de acord să-i ia pe Leo și cei opt taleri și să-i lase pe cei trei oameni să plece. Părintele Leo a mers cu ei la locul lor, iar când a trecut de vârsta în care putea să le slujească, l-au decapitat. Și, astfel, a împlinit, Părintele Leo, Scriptura: ‘Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi’ (Ioan 15:13). 

 

Atunci, în sfârșit, am înțeles ce voia să spună, când zicea: ‘Eu voi împărăți’, căci, într-adevăr, cine își dă viața pentru prietenii săi, împărățește ca un rege'.

ZIUATICE
Sfântul Mucenic Teocterist

   Sfântul Mucenic Teocterist, egumen al Mânăstirii Pelechitului, a pătimit pentru sfintele icoane, sub nelegiuitul împărat Constantin Copronim (741-775).

   Tot atunci, au fost supuși la chinuri și Sfântul Ștefan cel Nou (28 noiembrie) și alți călugări evlavioși.

   Sfântul Teocterist a fost ars, cu smoală clocotită.

   Sfântul Mucenic a fost scriitor duhovnicesc și a compus un Canon către Maica Domnului „Sprijinitoare în multe necazuri”.

Sfinţii din 29 februarie, atunci când nu sunt ani bisecţi, se serbează la 28 februarie.

Și, florile continuă să crească...

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna mai 2025.