Sfânta Cuvioasă Etelburga

 Zi de cinstire aparte: 11 octombrie (+ 686)

Sfânta Etelburga s-a născut în familia regală a Angliei de Est în secolul al VII-lea. A fost sora Sfântului Erconwald (13 mai), care a întemeiat Mânăstirea Barking (Berecingum) din Essex. Sfânta Ethelburga a devenit prima stareță a acestei mânăstiri.

Sfântul Bede (27 mai) spune (Istoria Bisericii și a Poporului Englez, Cartea a IV-a, Capitolele 6-9) că a fost vrednică de Sfântul ei frate, în toate privințele. A dus o viață virtuoasă și i-a călăuzit pe cei care se găseau sub ea. Multe minuni s-au săvârșit la mânăstire, pe vremea ei.

Cu puțin timp înainte de mutarea la Domnul a Sfintei Etelburga, o călugăriță pe nume Tortgit a avut o viziune în care a văzut un trup înfășurat într-un giulgiu și strălucind cu o lumină puternică. A privit cum trupul era tras către Cer cu frânghii care păreau mai strălucitoare decât aurul. Sora Tortgit nu avea nicio îndoială că această viziune vestea apropierea mutării la Domnul a uneia dintre călugărițe. Nu cu multe zile mai târziu, Sfânta Etelburga a adormit în Domnul.

Ani mai târziu, când urma să aibă loc mutarea la Domnul a călugăriței Tortgit, Sfânta Etelburga i s-a arătat și i-a spus că ceasul trecerii sale în veșnicie era aproape.

Această Sfântă Ethelburga nu trebuie confundată cu o altă Sfântă cu același nume (5 aprilie), care a fost căsătorită cu Sfântul Rege martir Edwin al Northumbriei (12 octombrie).

SOLII DE PREȚ

https://www.sfesc.ro/p/preasfintitul-parinte-episcop-vincentiu-0e9

Din alte surse, mai aflăm, de asemenea:

Sfânta Etelburga (Etelbur) s-a născut în familia regală din Anglia de Est în secolul al VII-lea. A fost sora Sfântului Erconwald (13 mai), care a fost Episcopul Londrei și a întemeiat Mânăstirea Barking (Berecingum) din Essex. 

SOLII DE PREȚ

https://parohiaplevna.substack.com/p/subtilitatile-postului-ascetic

Sfânta Etelburga a devenit prima stareță a acestei mânăstiri. Sfântul Bede vorbește despre aceasta (Istoria Bisericii și a Poporului Englez, Cartea a IV-a, Capitolele 6-9):

„Fiind pusă la conducerea acelei mânăstiri, s-a comportat în toate privințele așa cum se cuvenea unei surori a unui astfel de frate, trăind ea însăși în rânduială și evlavie, îngrijind de cele de sub ea, așa cum s-a arătat și prin minunile cerești”.

Și, într-adevăr, multe minuni s-au săvârșît la Mânăstirea din Barking, inclusiv cele care au avut loc la mutarea la Domnul a Sfintei Etelburga, demonstrându-i astfel sfințenia. Sfântul Bede scrie:

„Când Ethelberga, evlavioasa maică a acelei sfinte obști, era pe cale să fie luată din această lume, o apariție minunată i s-a arătat uneia dintre surori, numită Tortgit; care, trăind mulți ani în acea mânăstire, se străduise întotdeauna, cu toată smerenia și sinceritatea, să-I slujească lui Dumnezeu și avusese grijă să o ajute pe acea maică să păstreze rânduiala de obște, instruindu-le și mustrându-le pe cele mai tinere. Acum, pentru ca virtutea ei să fie desăvârșită în suferință, după Apostol, a fost cuprinsă brusc de o boală foarte gravă, sub care, prin buna Providență a Mântuitorului nostru, a suferit foarte mult, timp de nouă ani; până la capăt, ca orice pată de viciu care mai rămăsese printre virtuțile ei, fie din ignoranță, fie din neglijență, să fie ștearsă de focul necazului îndelungat. Aceasta, ieșind din chilia ei într-o noapte, chiar în zorii zilei, a văzut clar ca și cum ar fi fost un trup omenesc, care era mai strălucitor decât soarele, înfășurat într-un cearceaf și ridicat în sus, fiind scos din casa în care viețuiau surorile. Apoi, privind cu atenție, ca să vadă ce anume trăgea în sus slăvitul trup pe care îl privea, a realizat că era tras în sus ca și cum ar fi fost niște frânghii mai strălucitoare decât aurul, până când, intrând în Cerurile deschise, nu a mai putut fi văzut de ea. Reflectând la această apariție, nu a avut nicio îndoială că cineva din obște va muri curând, iar sufletul aceleia va fi înălțat la Cer prin faptele ei bune, ca și cum ar fi fost frânghii de aur, ceea ce s-a și întâmplat; căci câteva zile mai târziu, iubita lui Dumnezeu, Etelberga, maica acelei obști, a fost eliberată din închisoarea trupului; și se știe că viața ei fusese de așa natură încât nicio persoană care o cunoștea nu se putea îndoi de faptul că Împărăția Cerească îi era deschisă, atunci când a plecat din această lume.

De asemenea, în aceeași mânăstire se afla o anumită călugăriță, de nobilă origine lumească și mult mai nobilă în dragostea pentru lumea viitoare; care, de mulți ani, fusese atât de neputincioasă în întreg trupul său, încât nu-și putea mișca niciun membru. Vestindu-ise că trupul cuvioasei starețe fusese dus în biserică, până când să fie îngropat, a dorit să fie dusă acolo și să îi facă aceleia închinare, în felul unei rugăciuni; după ce a făcut acest lucru, ea i-a vorbit ca și cum ar fi fost în viață și a implorat-o să câștige mila Creatorului nostru plin de milostivire, pentru a fi eliberată din acele dureri atât de mari și de lungă durată; și nu a trecut mult timp până când rugăciunea ei a fost ascultată: căci fiind scoasă din trup la doisprezece zile după aceea, ea și-a schimbat suferințele trecătoare cu răsplata cea veșnică.

La trei ani după moartea acestei maici, slujitoarea lui Hristos menționată anterior, Tortgit, s-a simțit atât de slăbită de boala amintită mai sus, încât oasele ei abia mai atârnau între ele; și, în cele din urmă, când momentul destrămării ei era aproape, nu numai că și-a pierdut folosirea celorlalte membre, ci și a limbii; după ce a durat trei zile și tot atâtea nopți, a fost, dintr-o dată, ușurată de o arătare duhovnicească, și-a deschis gura și ochii și, privind către cer, a început să-și îndrepte astfel cuvântul către apariția pe care a avut-o: „Venirea ta este foarte plăcută pentru mine și ești binevenită!”. După ce a spus acestea, a tăcut o vreme, ca și cum ar fi așteptat răspunsul persoanei pe care o vedea și cu care vorbea; apoi, ca și cum ar fi fost nemulțumită, a spus: „Nu sunt mulțumită de asta”; apoi, oprindu-se o clipă, a zis din nou: „Dacă nu se poate astăzi, vă rog să nu fie multă întârziere”; și, tăcând din nou pentru o scurtă perioadă, a concluzionat astfel: „Dacă așa s-a hotărât și hotărârea nu poate fi modificată, vă rog să nu se amâne mai mult de ​​noaptea viitoare”. După ce a spus acestea, fiind întrebată de cei cu care vorbea, a spus despre apariție: „Cu prea draga mea maică, Etelberga”; prin care au înțeles că venise să o anunțe că momentul plecării ei era aproape; căci, așa cum își dorise, după o zi și o noapte, a fost eliberată de legăturile și slăbiciunea trupului și a intrat în bucuriile mântuirii veșnice”.

Sfânta Etelburga a întemeiat Biserica "Toți Sfinții" Berkyngechirche (cunoscută acum sub numele de Barking a Tututor Sfinților sau Toți Sfinții din Turn) din orașul Londra, pe un teren dăruit ei de fratele său, Eorconwald, în jurul anului 675.

NOI FILE DE LETOPISEȚ

Mii de credincioși s-au adunat în Lavra "Adormirea Maicii Domnului" din Poceaev, pe 5 august, pentru a marca sărbătoarea Icoanei Preasfintei Maici a Domnului "Poceaev", la doar două săptămâni după ce autoritățile ucrainene au decis să declare mânăstirea drept parte a Bisericii Ortodoxe Ruse - un pas care deschide calea către închiderea Lavrei.

Mulți dintre pelerini au mers zile întregi, organizând procesiuni din diverse puncte de plecare din Ucraina, pentru a ajunge în lăcașul sfânt, la timp, pentru sărbătoare. Între timp, autoritățile solicită ca toți participanții la aceste procesiuni să fie investigați.

Privegherea de toată noaptea și Dumnezeiasca Liturghie din Catedrala "Schimbarea la Față" a Lavrei au fost conduse de Înaltpreasfințitul Mitropolit Serghie de Ternopil și Kremeneț. Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice și istorice, conform Departamentului de Informare-Educație al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (https://uoc-news.church/2026/08/05/tisyachi-viruyuchix-vshanuvali-pochajivsku-ikonu-bozhoji-materi-u-jiji-svyatij-obiteli-video-foto/).

S-au înălțat rugăciuni pentru pace în Ucraina, pentru apărătorii țării și pentru binecuvântarea lui Dumnezeu asupra poporului ucrainean.

După Liturghie, o mare procesiune cu Icoana Maicii Domnului înapoi la Catedrala "Adormirea Maicii Domnului", unde în mod normal se află deasupra Ușilor Împărătești.

La încheierea slujbei, starețul Lavrei, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir de Poceaev, i-a salutat pe Episcopi, clerici și credincioși, la ziua sărbătorii. Mitropolitul Serghei a vorbit, apoi, în numele Ierarhilor adunați, felicitându-l pe Mitropolitul Vladimir pentru cei 30 de ani de slujire ca stareț al Lavrei.

https://youtu.be/OU74UddWmrw?si=72YBrX6QQGlUYOHI

Conform unui raport al https://orthochristian.com/179429.html, sărbătoarea s-a derulat pe fondul unei campanii intensificate împotriva mânăstirii de către Serviciul de Stat pentru Etnopolitică și Libertate de Conștiință din Ucraina (vezi ARHIVA LO).

Lavrei i s-a acordat o lună la dispoziție fie pentru a părăsi Biserica Ortodoxă Ucraineană istorică și canonică - ceea ce ar face-o schismatică - fie pentru a se confrunta cu un proces care vizează închiderea ei forțată.

***

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna august 2026.