Hramul Bisericii din Dretea

Hramul Bisericii din Dretea – de Rusalii

Complexul National Muzeal ASTRA sarbatoreste duminica, 23 mai 2010, de Rusalii, hramul Bisericii din Dretea. Slujba de hram va incepe la orele 10:00.

Biserica din lemn cu hramul Pogorarea Sfantului Duh este originara din satul Dretea, comuna Manastireni, judetul Cluj, zona etnografica Dealurile Clujului, subzona depresiunii Calatele.

Monumentul istoric, mentionat in lista Monumentelor Istorice din anul 1954, era plasat in situ pe un deal care domina asezarea dinspre nord, deasupra gospodariilor din sat, in mijlocul cimitirului. Constructia bisericii a fost datata, in anul 1672, dupa o inscriptie pe o Evanghelie facuta in data de 8 mai 1903, de preotul Ioan Leheny: “Sfanta biserica din Dretea, precum am aflat scris intr-un Orologiu vechi s-au edificat in anul 1672, fiind preot Popa Mihai”.

Calitatile arhitecturale ale edificiului stau marturie pentru maiestria si ingeniozitatea mesterilor constructori tarani, care au ridicat biserica folosind doar barda si securea, lucru extrem de rar intalnit la alte biserici din lemn, ceea ce ii confera o valoare deosebita. La arhaismul tehnicii constructive se adauga, paradoxal, deschiderea spre noutatea formei arhitecturale, biserica prezentand influente stilistice aulice, prin cupola tronconica de inspiratie gotica, specifica constructiilor similare edificate in piatra, care acopera absida-altarul.

Turla se inalta la 8 m deasupra unui acoperis zvelt, unitar, care adaposteste prispa simpla cu stalpisori si pereti, dispusi pe talpi masive, ale caror barne se incheie, in partile superioare, in console. Simplitatea si masivitatea se impletesc intr-un ansamblu arhitectonic de dimensiuni mici spre mediu, singura piesa, deosebit de frumoasa, care prezinta un plus de decoratie sculpturala fiind portalul usii de la intrare.

Pictura este realizata (cu exceptia iconostasului pictat pe panza, in anul 1742) in anul 1672, direct pe barnele de lemn si pe scandurile care acopera tavanul pronaosului, bolta naosului si cupola altarului, in tehnica tempera, incredibil de bine conservata si de o exceptionala valoare artistica.

Construita intr-o perioada in care majoritatea populatiei satesti nu stia carte, iar limba liturgica era slavona, biserica a fost zugravita pe intelesul populatiei satului. Prezenta pe toata suprafata interioara a bisericii, tematizand fiecare spatiu, a fost pe buna dreptate considerata Biblia in imagini a omului de rand, modul de tratare a scenelor si personajelor sfinte de catre zugravii populari influentand, adesea, profund, mentalul si imaginatia taranilor. Zugravii anonimi au pictat la Dretea conform Erminiei ecleziastice intalnita in toate bisericile taranesti din lemn.

Pronaosul, spatiul destinat femeilor, prezinta teme cu personaje eminamente feminine: pe peretele de vest sunt infatisate Sfintele Mucenite, pe peretele de nord, Sfintele Fecioare (mironositele, Maria Magdalena, Marta, Maria, Ioana, Salomeia si Ana), iar pe peretele despartitor dintre pronaos si naos, in stanga intrarii, invierea lui Iisus, in dreapta intrarii trei sfinte femei. Tavanul prezinta o tema arhaica, Bolta instelata cu soarele si luna, numita de cercetatorii fenomenului, crestinism cosmic.

in nava principala a naosului se disting patru registre principale. Primul registru, pictat pe semicalota, prezinta episoade din Geneza: Crearea Evei, Pacatul stramosesc si Alungarea din Rai. in stanga intrarii apar Sfintii imparati Constantin si Elena, iar in dreapta, Sfintii doctori fara de arginti, Cosma si Damian. Al doilea registru, ilustrat pe fiecare arc al boltei, prezinta frize ale Sfintilor Mucenici Militari, care incadreaza medalioane cu scene din ciclul hristologic al Saptamanii Patimilor: Spalarea picioarelor ucenicilor, Sarutarea lui Iuda, Iisus la Ana, Iisus la Caiafa, Iisus la Pilat, Iisus la Irod, Batjocurirea lui Iisus, Drumul Crucii. Pe culmea boltei, in cadrul registrului al treilea , sunt redate in medalion personajele care conduc cerurile si intreaga creatie: Sfanta Treime, Maica Domnului cu pruncul Iisus, Sfintii Heruvimi. Catapeteasma, piesa cea mai valoroasa a decoratiei pictate, se remarca prin realizarea stilistica deosebita a scenelor, Rastignirea si Friza Apostolilor, avand in centru scena Deisis. Inscriptia este pictata in partea stanga a iconostasului, datand decoratia si avand ca text: “Acest fruntariu svuntu l-au rascumnarat Nistor Gheorghe cu feciorii, cu Gherman si Nistor si cu Gavrila si cu gazda lor Maria Patrului, pomeniri loru pomenire veci pomenire loru, anul de la Christos 1742 “.

Altarul are o scenografie determinata de functionalitatea spatiului, aici fiind figurate, pe peretii absidei, scene ca Euharistia, Jertfa lui Isac si Teoria Sfintilor ierarhi (Sfantul Arhidiacon ?tefan, Sfantul Ioan Gura de Aur, SfantulVasile cel Mare), iar pe cele sapte laturi ale cupolei de forma neregulata, Sfintii arhangheli si ingeri, Sfintii prooroci, Maica Domnului in glorie, Liturghia ingereasca. Iisus in glorie si Sfanta Treime, in centrul cupolei .

Biserica a fost demontata (octombrie 2003) si reconstruita in muzeu (mai-august 2004) de unul dintre cei mai mari mesteri restauratori de biserici ai zilelelor noastre, Gavrila Hotico, originar din comuna Ieud, judetul Maramures, reprezentand a treia generatie de mesteri, cu o activitate prodigioasa in domeniul restaurarii bisericilor din lemn (peste 60 de biserici restaurate, 9 construite si 12 stramutate), din familia Hotico. Finalizarile lucrarilor de reconstructie si restaurare au avut loc in cursul anului 2004 (in ceea ce priveste recontructia) si in anul 2006 (cand s-au finalizat lucrarile de restaurare ale picturii), fiind sfiintita de un sobor de preoti condusi de i.P.S Laurentiu Streza, avandu-l ca invitat pe i.P.S Bartolomeu Anania.

Biserica din lemn Pogorarea Sfantului Duh din Dretea este considerata una dintre cele mai frumoase (prin pictura sa) biserici din lemn din Romania, fiindu-i redata functia slujitoare, cultica, prin slujbele duminicale sau speciale, ocazionate de obiceiurile si sarbatorile traditionale de peste an. Prin asezarea sa in inima satului olarilor din muzeu, ea a redevenit acel axis mundi, centrand intreg universul satului romanesc de odinioara.

Descriptivul bisericii poate fi citit integral in Catalogul Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA – Dumbrava Sibiului -, Sibiu, Editura ASTRA Museum, 2008).

Centrul de Informare Turistica „Astra”

Muzeograf Raluca Iliut

©Redactor: Carmen_Ana Ion

publicat in MONITOR Lacasuri Ortodoxe 18/2010