Pâinea slavei, colacul slavei sau turta sârbească de slavă – Un obicei inedit de a cinsti ziua sfântului ocrotitor al familiei

Dintre toți creștinii ortodocși, se spune că numai sârbii ar avea ceea ce ei numesc “SLAVA” – obiceiul de a sărbători ziua patronului unei familii. Alți slavi sărbătoresc o zi a sfântului personal, așa cum se întâmplă în cazul polonezilor, spre exemplu, cu “imieniny”, dar nu și un sfânt al familiei.

Astfel, cu ocazia sfântului ocrotitor al unei familii, preoții sârbi vizitează casele care se află în parohia lor, pentru a binecuvânta o pâine specială, închinată Slavei – un colac al slavei sau o pâine a slavei, o turtă – și, de asemenea, “jitho” (jito), cunoscută și sub numele de “koljivo” (colivă – grâu fiert, cu miere și nuci) și vinul roșu, aprinzând o lumânare special din ceară de albine, înainte de slujbă.

Colacul Slavei (pâinea slavei, turta de slavă) Îl reprezintă pe Hristos, ca Pâinea Vieții. Coliva simbolizează Învierea lui Hristos și îi pomenește și cinstește pe membrii familiei mutați la Domnul. Vinul roșu este simbolul Sângelui lui Hristos, iar lumânarea Îl proclamă pe Hristos ca Lumina Lumii.

Colacul este o pâine rotundă, crescută cu drojdie, înaltă de aproximativ 15 cm, cu aluat împletit de jur împrejur, o cruce în partea de sus și însemnul, ca sigiliu, cu literele IC, XC, NI și KA, care înseamnă „Iisus Hristos Învingătorul”. Câte o literă „C”, chirilică, în fiecare cadran desemnat într-un cerc de Sfânta Cruce, înseamnă “samo”, “sloga”, “srbina”, “spasava”, care mărturisește: „Numai unitatea îi va salva pe sârbi”.

Deși Slava se referă, practic, la credință și familie, totuși ea reprezintă, totodată, o ocazie festivă și… mese pline – totul, de la supă, la sarma și până la desert. Mâncarea caldă este așezată pe masă încă din jurul orei 13:00, pentru fiecare oaspete, până seara târziu.

Adesea, mesele sunt amenajate în subsolul caselor pentru a putea primi mulți oaspeți, dar și pentru un efect de conștinetizare mai mare a muncii, întrucât alergând și coborând scările de atât de multe ori când servești, simți că, într-adevăr, faci ceva. Multe femei sârboaice spun, prin urmare, pe bună dreptate, că genunchii lor n-ar fi fost într-o formă atât de bună dacă nu ar fi existat atât de multe Slave.

Meniul cuprinde, de regulă, supă de tăiței cu pui, sarmale, carne de miel si de porc prăjită, pâine și produse de patiserie (ștrudele, rulouri cu nuci, torturi, fursecuri), vin, slivovici (rachiu de prune) și cafea tare. Aperitivele includ carne afumată, cârnați, brânză feta.

Familia care găzduiește Slava nu stă niciodată. Își servește oaspeții onorați toată ziua. Ea va trece o mică probă, trebuind să mențină mâncarea fierbinte, vasele, paharele și vesela curate, toate acestea asigurând fiecărui membru al ei un zâmbet plăcut pe față.

Iată si cum se pregătește o turtă a slavei:

Se dizolvă 2 pachete de drojdie, 1 lingură de zahăr și 3 linguri de făină, în 1/2 cană cu apă caldă. Se lasă deoparte.

Într-un bol mare, combinați 1-1/2 căni apă caldă, 1 linguriță sare, 1 cană de unt topit, 3 ouă ușor bătute, coaja și sucul de la o lămâie și 4 linguri de zahăr. Adăugați drojdia realizată înainte și aproximativ 4 căni de făină și bateți bine.

Adăugați făina rămasă, treptat, bătând bine, până când aluatul devine rigid. Frământați ca pentru pâine, aproximativ 5 minute cu mașina sau 10 minute la mână, și puneți-o într-un bol uns, pentru a o lăsa la crescut.

Când s-a dublat ca volum, frământați din nou, scurt. Păstrând o mână de aluat pentru a decora blatul, faceți o pâine rotundă. Puneți o tavă rotundă de diametru cam 22 cm, bine adâncită de cam 7 cm.

Decorați marginea pâinii, cu o împletitură și o cruce în centru, cu 4 “C” în fiecare cadran. Lăsați să crească până se dublează, aproximativ 1 oră.

Încălziți cuptorul până atinge 350 de grade. Ungeți ușor pâinea, cu un ou bătut cu 1 linguriță de apă. Se coace timp de 1 oră, sau până se rumenește frumos. Când este suficient de răcită pentru a se desprinde, scoateți-o din tavă și răciți-o pe un suport din plasă.