Sfântul Maron s-a născut în secolul al IV-lea, lângă oraşul Cir din Siria. El şi-a petrecut aproape întreaga viaţă sub cerul liber în rugăciune, priveghere, nevoinţe ascetice şi aspră postire. A primit de la Dumnezeu darul vindecării celor bolnavi şi al alungării duhurilor rele. Îi îndemna pe cei care îi cereau sfatul, la cumpătare, grijă de mântuire şi să fugă de nesaţ şi mânie.
Sfântul Maron, tovarăş al Sfântului Ioan Gură de Aur, s-a mutat la Domnul înainte de anul 423, la o vârstă înaintată.
Unii dintre ucenicii Sfântului Maron au fost Iacov Pustnicul (26 noiembrie), Limnie (23 februarie) şi Domnina (1 martie). Sfântul Maron a întemeiat multe mănăstiri în jurul Cir-ului şi a transformat un templu păgân de lângă Antiohia în biserică creştină.
