Dorul de botez al pruncului (Teo-Christian Ion)

Dorul de botez al pruncului

Teo-Christian Ion (poezie premiata cu locul I la concursul Copilul in familie, Ilfov, 2011)

Ia-mi lacrimile lui Adam din Rai,

Şi tânguirea Evei fără grai,

Ia-mi mersul prin deşert, obositor,

Rătăcind drum, spre Fiu Mântuitor,

Ia-mi neputinţa de a ţine-n frâu,

Căderea-n iadul de desfrâu,

Ia-mi visul rău, al nopţilor de smoală,

Şi tremurul adus de boală,

Şi dă-mi…

Dă-mi albul mielului în haină,

Şi scaldă limpede, în Sfânta Taină,

Dă-mi Mirul Mare, trupul mic să crească,

Şi Crezul naşului să îl pecetluiască,

Dă-mi Maica Ta, să-mi fie ajutor,

Când ruga de-nceput rostesc uşor,

Dă-mi aripă de înger păzitor,

Să-mi ocrotească paşi, de fiu rătăcitor,

Dă-mi crucea să însemn pe pernă,

Şi în dormire, grija Ta eternă,

Dă-mi Sfinţii, să îmi ştie numele,

Şi ruga mea în ceruri să o numere,

Dă-mi candelă mereu aprinsă,

Din starea mea de veghe, blând desprinsă,

Dă-mi Psalmii să mi-i fac ghirlandă,

La Liturghie să-i aduc ofrandă,

Dă-mi lacrimă de prunc pentru spovadă,

Şi din Potirul Tainic să fac roadă,

Dă-mi zâmbet de copil în căsnicie,

Ori rugăciunea inimii, de-mi dai călugărie…

Şi când să mă petrec din lumea noastră,

Odihnă dă-mi, cinstind Treimea Voastră!